LUPA E HULUMTUESIT / LUPA CERCETĂTORULUI

Francisc Helstern[1]

Argument în favoarea transparenţei şi participării cetăţenilor la decizii - spre o nouă politică a comunicării europene, problemă fundamentală a democraţiei

Potrivit statisticilor şi sondajelor, mai mult de opt din zece europeni consideră că este important să fie informaţi cu privire la aspectele europene. Şapte din zece europeni vor să cunoască mai multe despre drepturile lor ca cetăţeni. Aproximativ două treimi dintre europeni sunt de părere că informaţiile disponibile privind UE sunt utile şi interesante, dar aproape la fel de mulţi le estimează ca fiind insuficiente. Se manifestă dorinţa pentru o dezbatere mai deschisă în care cetăţenii să-şi exprime opiniile pentru a influenţa luarea de decizii la nivelul UE.

Astăzi, mai mult decât oricând, este necesar ca dezbaterea privind Europa să fie comunicată dincolo de cadrul instituţiilor, cetăţenilor acesteia. Acest lucru a fost pus în evidenţă de Consiliul European din iunie 2007 care a subliniat importanţa crucială a unei comunicări sporite cu cetăţenii europeni, care să asigure o informare completă privind Uniunea Europeană şi care să-i implice într-un dialog permanent. Aspectul acesta va fi deosebit de important pe parcursul procesului de ratificare a Tratatului de reformă şi pe măsură ce ne apropiem de alegerile europene din 2009.

Drept pentru care, la 3 octombrie 2007, Comisia a comunicat către Parlament, Consiliu, Comitetul Economic şi Social şi Comitetul Regiunilor, textul Parteneriatului pentru comunicarea privind Europa.

Comisia europeană adoptase deja, în prealabil, trei iniţiative bazate pe procesul de ascultare a opiniilor, comunicare şi raportarea la nivel local. Planul de acţiune a inaugurat o reformă internă majoră în ceea ce priveşte utilizarea de către Comisie a resurselor de comunicare. Planul D a creat un cadru pe termen lung pentru ca dialogul cu cetăţenii să continue dincolo de dezbaterea actuală privind „viitorul Europei”. Mai recent, Cartea albă privind politica europeană de comunicare a promovat o comunicare cu o dublă orientare, care implică o participare publică activă a cetăţenilor şi a schimbat centrul de atenţie de la o abordare cu baza la Bruxelles, la o abordare raportată la nivel local. Obiectivul global este consolidarea coerenţei şi sinergiilor dintre activităţile întreprinse de diferite instituţii ale UE şi de statele membre pentru a oferi cetăţenilor un acces îmbunătăţit şi o mai bună înţelegere a impactului politicilor UE la nivel european, naţional şi local. O astfel de politică va lua în considerare preocupările esenţiale ale cetăţenilor, pentru care informaţiile privind UE par dezorganizate, dispersate şi greu de înţeles.

Au trecut 2 ani de când, la 1 februarie 2006, Comisia Europeană a adoptat Cartea Albă a comunicării europene. Cu acel prilej, vicepreşedintele Comisiei, Margot Wallström, a afirmat că procesul comunicării cu cetăţenii este o problemă fundamentală a democraţiei. În acest context, s-a menţionat faptul că toţi cetăţenii au dreptul să fie informaţi asupra activităţii Uniunii Europene şi au dreptul să participe la proiectul european.
Comisarul european a precizat că procesul comunicării cu cetăţenii europeni nu este numai o problemă a “Bruxelles-ului”, ci şi a statelor membre. Conform opiniei sale, proiectul politic european trebuie să îşi găsească locul în inima şi spiritul cetăţenilor. În acest scop, în Cartea Albă, Comisia Europeană a formulat propuneri pentru elaborarea unei noi politici de comunicare. Documentul face parte din Planul de Acţiune în domeniul comunicării şi reprezintă o încercare de a reforma activitatea de comunicare, în scopul de a apropia instituţiile europene de cetăţeni şi de a răspunde preocupărilor lor.
Elaborarea Cărţii Albe a avut ca obiectiv principal mobilizarea tuturor instituţiilor şi organismelor comunitare, a statelor membre, autorităţilor regionale şi locale, a partidelor politice şi societăţii civile. În acest document s-au definit principiile comune ale activităţii de comunicare a problemelor europene; s-a urmărit implicarea cetăţenilor în proiectul european; colaborarea cu media şi utilizarea noilor tehnologii; înţelegerea caracteristicilor opiniei publice şi a acţiunii în comun în acest domeniu.
În Cartea Albă referitoare la o politică de comunicare europeană se subliniază faptul că, în ultimii douăzeci de ani, Uniunea Europeană s-a transformat într-un ritm deosebit şi se apreciază, de asemenea, că procesul comunicării nu a urmat acest ritm, creându-se o mare distanţă între Uniunea Europeană şi cetăţenii săi. În document se sesizează că în sondajele de opinie, tip Eurobarometru, realizate la nivel european, cetăţenii au afirmat că nu au influenţă asupra procesului decizional comunitar. În viziunea de ansamblu asupra procesului integrării europene, prezentată de Comisia Europeană, s-a subliniat corelaţia dintre democraţie şi comunicare, faptul că o democraţie autentică implică o comunicare reală. În acest context, democraţia nu poate evolua dacă cetăţenii nu sunt informaţi referitor la starea Uniunii şi nu participă efectiv la procesul integrării europene.
Din acest punct de vedere, reiese clar că procesul comunicării este legat direct de conţinutul acestuia şi de elaborarea unui program politic de comunicare eficient.
În anul 2005, Comisia Europeană a prezentat un Plan de Acţiune care cuprindea măsuri specifice pentru îmbunătăţirea modului de comunicare cu cetăţenii, coordonarea activităţilor, elaborarea unor programe interne, prezentarea şi limbile utilizate în comunicare, creşterea numărului punctelor de contact cu cetăţenii.
Ulterior, Comisia Europeană a lansat Planul D ca Democraţie, Dialog şi Dezbatere care a avut ca obiectiv asocierea cetăţenilor într-o amplă dezbatere referitoare la esenţa, viitorul şi obiectivele Uniunii Europene.
Aceste iniţiative au implicat toţi actorii-cheie europeni: instituţiile şi organismele Uniunii Europene, autorităţile naţionale, regionale şi locale ale statelor membre, partidele politice europene şi societatea civilă. În acest context, adoptarea Cărţii Albe a comunicării europene încearcă să propună principalele orientări şi să le supună dezbaterilor publice. Cartea Albă a fost ea însăşi rezultatul unor dezbateri intense care au avut loc în Parlamentul European, în Comitetul Economic şi Social European, în Comitetul Regiunilor etc.
În prima parte a Cărţii Albe a comunicării europene se subliniază că deficitul de comunicare între Uniunea Europeană şi cetăţenii săi constituie o problemă centrală. În ultimii zece ani, toate instituţiile europene au făcut eforturi deosebite pentru a comunica şi explica politica comunitară, acordând mai puţină atenţie opiniei cetăţenilor. Deşi mecanismele consultărilor publice au fost exersate şi au devenit o procedură curentă, există încă probleme dificile. De aceea, Comisia Europeană a propus o abordare fundamental nouă, spre un dialog consolidat, orientat spre cetăţean, spre un demers mult mai centralizat.
Din această perspectivă, comunicarea are o dimensiune politică importantă, este o politică în serviciul cetăţeanului. Ca urmare a acestui fapt, comunicarea trebuie să fie un dialog autentic între cetăţeni şi responsabilii politici, ca şi o dezbatere politică vie între cetăţeni. Cetăţenii europeni trebuie să aibă acces la informaţii corecte şi complete referitoare la Uniunea Europeană, având convingerea că opiniile şi preocupările lor vor fi receptate de instituţiile europene.
Parlamentul European, statele membre şi asociaţiile care reprezintă cetăţenii au un rol specific, întrucât susţinerea proiectului european de către cetăţeni este o problemă de interes comun.
Tot în prima parte a documentului, se face referire la spaţiul public european, înţeles ca dezbatere şi dialog intens între instituţiile europene şi cetăţenii săi
În spaţiul public european, cetăţenii îşi exercită drepturile lor politice, mai ales la nivel naţional şi local. În document se precizează că drepturile politice legate de dimensiunea europeană s-au manifestat, în special, în cadrul alegerilor europene. Informaţiile referitoare la politica europeană au fost transmise, mai ales, prin sistemele de educaţie naţională, prin media de la nivel naţional, regional şi local, iar programele partidelor politice au abordat, de asemenea, probleme comunitare. În prezent, spaţiul public de dezbatere are predominant caracter naţional, iar problemele europene sunt abordate, deseori, din perspectivă naţională. În realitate, există un spaţiu relativ limitat de întâlnire al europenilor, din diferitele state membre ale Uniunii Europene, care ar putea să se cunoască şi să dezbată împreună probleme de interes comun.
În document se afirmă că deciziile politice care afectează viaţa cotidiană a cetăţenilor europeni sunt încă departe de aceştia şi ei manifestă neîncredere şi dezamăgire faţă de politica europeană, reflexe ale îndepărtării de politic, în general. În viziunea Comisiei Europene, una dintre cauze ar putea fi spaţiul public insuficient menit a permite dezbaterea europeană împreună cu cei ce decid, dar şi dialogul între cetăţeni. De aceea, problematica europeană ar trebui să-şi găsească locul în spaţiul public naţional, regional şi local.
În document se apreciază că este în curs de formare cultura politică paneuropeană, capabilă să antreneze organizaţii şi grupuri politice paneuropene. Această responsabilitate revine, în principal, autorităţilor politice naţionale, iar guvernele ar trebui să informeze şi să consulte cetăţenii.
În dezbaterea naţională, integrarea europeană ar putea reprezenta un interes real pentru cetăţenii care au nevoie, în acest scop, de o informare completă şi permanentă. Dezbaterea europeană nu este în concurenţă cu cea naţională, ci, dimpotrivă, poate spori credibilitatea politică pe plan intern. De aceea, instituţiile naţionale, societatea civilă şi instituţiile europene trebuie să coopereze pentru a introduce dimensiunea europeană în spaţiul public naţional şi local.
În Cartea Albă referitoare la o politică a comunicării europene, Comisia Europeană a delimitat 5 domenii de acţiune, în parteneriat cu alte instituţii ale Uniunii Europene, cu statele membre şi cu societatea civilă: definirea principiilor comune ale procesului comunicării, implicarea cetăţenilor - cheia unei comunicări reale şi eficiente, colaborarea cu media şi utilizarea noilor tehnologii, a înţelege opinia publică europeană şi a acţiona împreună.

a. Definirea principiilor comune ale procesului comunicării

Cea de-a doua parte a Cărţii Albe a comunicării abordează principiile procesului comunicării, referindu-se la faptul că dreptul la informare şi libertatea de expresie reprezintă punctul esenţial al democraţiei în Europa. În Tratatul Uniunii Europene şi în Charta europeană a drepturilor fundamentale (art.11) sunt înscrise aceste drepturi care constituie punctul de plecare al definirii principiilor comune şi al viziunii comune asupra unei politici de comunicare în cadrul Uniunii Europene.
Procesul comunicării este reglementat şi de alte principii importante, precum:
· Incluziunea – conform căreia toţi cetăţenii trebuie să aibă acces, în propria lor limbă, la informaţii referitoare la probleme de interes public. În acest scop, informaţiile trebuie să fie accesibile pe canale diverse (media şi noile tehnologii de comunicare). Statele membre trebuie să sprijine persoanele cu orice fel de orizont (mai ales minorităţile, persoanele cu handicap şi alte grupuri vulnerabile), pentru a dobândi capacitatea de a se informa şi de a folosi informaţiile.
· Diversitatea – impune ca politica de comunicare să respecte toate opiniile cetăţenilor, în toată diversitatea lor. Acest principiu ţine cont de faptul că cetăţenii europeni sunt de origini sociale şi culturale diferite şi au opinii politice foarte diverse.
· Participarea – implică exprimarea opiniilor de către toţi cetăţenii, receptarea opiniilor şi dorinţelor lor, dar şi posibilitatea ca aceştia să intre în dialog cu cei care iau deciziile politice în cadrul Uniunii Europene.
În scopul respectării şi aplicării principiilor şi normelor activităţii de informare şi comunicare, Comisia Europeană propune ca acestea să fie înscrise într-un document-cadru, de exemplu o Chartă europeană sau un Cod de conduită europeană referitor la comunicare.
Acest demers ar face posibil angajamentul comun al tuturor actorilor (instituţii europene, guverne naţionale, regionale şi locale, organizaţii neguvernamentale) de a respecta aceste principii şi de a urmări modul în care politica de comunicare serveşte interesele cetăţenilor.

b. Implicarea cetăţenilor – cheia unei comunicări reale şi eficiente

În Cartea Albă a comunicării se apreciază că politica de comunicare a Uniunii Europene trebuie să fie axată pe nevoile cetăţenilor, singura modalitate prin care aceasta poate fi reală şi eficientă. În acest scop, acţiunea viitoare va fi orientată spre realizarea a 3 obiective:
· Îmbunătăţirea educaţiei civice, considerată determinantă pentru exercitarea drepturilor politice şi civice ale cetăţenilor. Statele membre sunt responsabile în realizarea acestui obiectiv. Educaţia civică nu trebuie să se limiteze la informarea la nivel şcolar referitor la instituţiile şi politicile europene, ci ar trebui să sprijine persoanele de orice vârstă să utilizeze Internetul şi alte mijloace de informare, astfel încât să participe activ la dezbateri. Programele europene, precum Leonardo da Vinci, Socrates, Erasmus, Jeunesse, ar putea contribui direct la realizarea acestui obiectiv, oferind stagii de pregătire pentru tineri. Programele din domeniul tehnologiilor informaţiei vor contribui la extinderea “structurilor numerice” şi la combaterea excluderii unor categorii sociale de la accesul la informare.
· Stabilirea unor legături între cetăţeni ce pot fi făcute în cadrul noilor forumuri de dezbateri publice pe teme europene. Se consideră că aceste legături ar putea duce la consolidarea încrederii şi respectului reciproc, precum şi a dorinţei de a coopera pentru realizarea unor obiective comune. În document se apreciază că, deşi tehnologiile de comunicare sunt importante, contactele directe între oameni rămân determinante. Iniţiative precum Plan D, Jeunesse en action, Culture au arătat cum se pot crea noi spaţii de întâlnire destinate dezbaterii civice. Propunerea programului Cetăţeni pentru Europa va oferi o ocazie pentru stabilirea unei legături noi cu cetăţenii, în scopul participării acestora la procesul construcţiei europene. Acest nou program sprijină organizaţiile societăţii civile să desfăşoare proiecte transnaţionale capabile a promova o cetăţenie europeană activă şi de a organiza dezbateri publice despre proiectul european. În acest sens, ar putea fi utilizate şi alte programe europene existente, valorificându-se experienţele pozitive, precum Erasmus, care a mobilizat 150.000 de studenţi din statele membre.
· Stabilirea unor legături între cetăţeni şi instituţiile publice care să devină mai responsabile, mai deschise şi mai accesibile. În acest document se afirmă că demersul trebuie făcut la toate nivelele, începând de la cel local şi până la nivelul comunitar. În acest scop, toate instituţiile europene, naţionale, regionale şi locale au decis să ia măsuri importante în direcţia sporirii transparenţei activităţii lor. Planul de Acţiune al Comisiei Europene referitor la întărirea comunicării asupra Europei a subliniat rolul decisiv al receptării părerilor cetăţenilor, al respectării normelor consultării publice.
Iniţiativa Europeană pentru Transparenţă prezintă, de asemenea, măsurile necesare care ar trebui luate în acest domeniu.
Referitor la realizarea concretă a acestor obiective, Cartea Albă a comunicării europene menţionează că educaţia civică este mai ales domeniul de competenţă al instituţiilor naţionale sau regionale. Uniunea Europeană, prin instituţiile şi programele sale, ar putea pune la dispoziţie cele mai bune experienţe acumulate, mijloace educative existente la nivel comunitar.
În document se precizează că un proiect european important este acela al constituirii unor biblioteci europene digitale ce ar deveni centre de informare şi formare, de acces la informaţiile legate de Uniunea Europeană.
Instituţiile europene ar putea examina, de asemenea, posibilitatea lansării unor noi forumuri on-line, locuri de desfăşurare ale unor dezbateri organizate cu societatea civilă şi ceilalţi cetăţeni.

c. Colaborarea cu media şi utilizarea noilor tehnologii

În Cartea Albă a comunicării europene se afirmă că media au un rol primordial în procesul comunicării şi că, în ultimii ani, instituţiile europene şi naţionale au făcut eforturi considerabile pentru îmbunătăţirea relaţiilor cu media. La Bruxelles sunt acreditaţi peste 1.000 de jurnalişti care trebuie informaţi în timp real cu deciziile luate la nivelul Uniunii Europene.
Documentul precizează că serviciul Europe by Satellite va oferi imagini, înregistrări video şi sonore ale activităţilor instituţiilor europene.
În Cartea Albă a comunicării, Comisia Europeană apreciază că, totuşi, acoperirea mediatică a problemelor europene rămâne limitată şi fragmentată. Jurnalele naţionale se referă, mai ales, la marile evenimente, lipsind abordarea globală a temelor europene. Televiziunile şi posturile de radio au redus timpul afectat problemelor europene. Se menţionează, însă, că un salt important s-a înregistrat în domeniul media interactive, dar potenţialul acestei zone este mult mai mare.
În document se prezintă obiectivele principale de realizat pentru perioada următoare:
· a da “o faţă umană” proiectului european – ceea ce implică a da Uniunii Europene o identitate publică clară. Aceasta ar urma să înlocuiască imaginea actuală, considerată a fi rece, “anonimă”. Se recomandă ca informaţia politică să fie abordată din perspectiva “interesului uman” pe care ea îl are, ceea ce ar permite înţelegerea faptului că aceste informaţii li se adresează cetăţenilor europeni, în interesul lor.
· a ţine cont de dimensiunea naţională, regională şi locală – este o exigenţă care impune ca temele europene să fie dezbătute la nivel naţional şi local. În acelaşi timp, instituţiile europene trebuie să facă efortul de a aborda problemele europene în context local.
· a exploata potenţialul oferit de noile tehnologii – reprezintă unul dintre obiectivele care necesită o voinţă politică deosebită. Din această perspectivă, Iniţiativa i2010 constituie o oportunitate de a dezvolta societatea informaţiei, de a asigura egalitatea accesului la noile tehnologii ale informaţiilor şi comunicării. În procesul comunicării europene se vor utiliza noile canale de comunicare, mai ales Internetul şi forumurile de dezbateri on-line. În acest domeniu al relaţiei cu media, se vor lua măsuri pentru fiecare obiectiv al politicii comunitare. În cadrul politicii de comunicare europeană, instituţiile publice de la nivel european, naţional şi regional trebuie să ofere informaţii de actualitate, să colaboreze cu instituţiile de radio şi media, să fie în relaţie permanentă cu sistemele regionale şi locale de comunicare, să utilizeze noile tehnologii de informaţii şi comunicare.
În acest scop, instituţiile Uniunii Europene trebuie să fie dotate cu cele mai bune mijloace şi capacităţi de comunicare. În perioada următoare se va moderniza Europe by Satellite şi se va pune în aplicare un program european de formare în comunicare publică pentru funcţionarii din instituţiile europene şi naţionale.
Instituţiile europene vor trebui să cunoască şi să ţină cont de specificul diverşilor actori din sectorul media (paneuropeni, naţionali şi locali). Informaţiile vor fi adaptate cerinţelor ţărilor şi diferitelor segmente ale populaţiei.
În scopul eliminării diferenţelor de acces, a “fracturilor digitale”, în cadrul Planului D
se va organiza o masă rotundă pentru democraţie, un raport referitor la tehnologiile informaţiilor şi democraţie în Europa.

d. A înţelege opinia publică europeană

În Cartea Albă a comunicării europene se precizează că instituţiile europene acordă o mare atenţie analizei opiniei publice, utilizând sondajele de opinie sau monitorizând media. Această preocupare este cu atât mai importantă cu cât cetăţenii europeni s-au îndepărtat de politica tradiţională, cum ar fi înscrierea într-un partid politic, participarea la alegeri etc.
Opinia publică europeană este foarte complexă şi diversificată, în funcţie de particularităţile fiecărei ţări. În scopul cunoaşterii acestui specific, Comisia Europeană a lansat iniţiativa de a realiza periodic sondaje Eurobarometru care au dus la constituirea unor baze de date importante referitoare la evoluţia opiniei publice în statele membre ale Uniunii Europene şi în ţările candidate.
Multe cercetări în domeniul ştiinţelor sociale, pe teme europene, au beneficiat de fonduri comunitare. După 1994, au fost lansate 350 de proiecte multinaţionale care au abordat tema relaţiei dintre cei ce iau decizii la nivelul Uniunii Europene şi cetăţenii europeni.
În viitor, sondajele Eurobarometru se vor aplica reexaminând metodologia, astfel încât să se studieze aprofundat opinia publică europeană.
Cartea Albă a comunicării prezintă măsurile de perspectivă care vizează colaborarea între instituţiile europene, în scopul de a planifica mai bine sondajele Eurobarometru şi de a difuza rezultatele lor.

E. A acţiona împreună

Cartea Albă a comunicării instituţiilor europene cu cetăţenii subliniază faptul că crearea unui spaţiu public european nu se poate face fără implicarea activă a tuturor actorilor, fiind luate măsurile adecvate la toate nivelele. Orice dezbatere politică europeană se va desfăşura, în primul rând, la nivel naţional, guvernele şi ceilalţi actori naţionali, utilizând diferite canale naţionale.
În acest amplu parteneriat vor fi implicaţi toţi actorii-cheie:
· statele membre se vor angaja să coopereze pe termen lung cu instituţiile europene, pentru a informa cetăţenii pe subiecte europene şi pentru a avea legături permanente cu instituţiile comunitare. În unele ţări vor fi continuate experienţele pozitive legate de dezbaterea publică a Constituţiei europene.
· instituţiile europene vor depune eforturi deosebite pentru îmbunătăţirea comunicării cu cetăţenii, participând la grupuri de lucru inter-instituţionale de informare (GII). Un alt demers important va fi acela în direcţia descentralizării comunicării, recurgând la resurse locale şi la dezbaterile naţionale pe teme europene.
· nivelul regional şi local va implica autorităţile locale şi regionale în dialog direct cu cetăţenii, încercând “să apropie deciziile de cetăţean”.
· partidele politice au un rol deosebit în desfăşurarea unor dezbateri pe teme europene, contribuind, astfel, la dezvoltarea spaţiului public european.
· organizaţiile societăţii civile, organizaţiile sectoriale şi profesionale vor avea, în continuare, un rol important în sensibilizarea opiniei publice faţă de problemele europene şi în încurajarea cetăţenilor de a participa la dezbateri.
Cartea Albă precizează că în cadrul acestui parteneriat va funcţiona cooperarea dintre nivelul naţional şi cel european, pentru lansarea unor dezbateri publice şi parlamentare legate de priorităţile strategice ale Comisiei, precum şi contactele directe între ministerele naţionale şi comisarii europeni. Această cooperare poate viza şi domeniul financiar, prin parteneriate de gestionare, folosind reţeaua Europe Direct.
În concluzie, în Cartea Albă referitoare la o politică a comunicării europene se subliniază că proiectul Uniunii Europene este rezultatul acţiunii comune a guvernelor statelor membre şi a celorlalte organizaţii. Totodată, se precizează dreptul cetăţenilor de a fi informaţi asupra proiectelor comune, concrete, ale Uniunii Europene şi de a-şi exprima punctul de vedere.
Provocările cu care se va confrunta procesul comunicării vor fi legate de schimbul de informaţii, de procesul de înţelegere şi de dialogul cu cetăţenii.
Cartea Albă a comunicării europene este un document în care sunt prezentate liniile generale ale acestei politici, la care vor trebui să-şi aducă contribuţia inovatoare nu numai instituţiile europene, ci şi statele membre, organismele publice locale şi regionale, societatea civilă şi cetăţenii înşişi.
Pe de altă parte, asistăm recent şi salutăm cu bucurie textul Parteneriatului pentru comunicarea privind Europa, al Comisiei Europene, adoptat la 3 octombrie 2007, care aduce noi aspecte concrete în sprijinul acţiunilor în favoarea transparenţei şi participării cetăţenilor la deciziile europene, prin care Comisia îşi va mobiliza toate resursele pentru a realiza o comunicare eficientă şi integrată.
Astfel, parteneriatul ia în discuţie următoarele aspecte : comunicarea coerentă şi integrată, implicarea cetăţenilor - acţiuni la nivel local şi cetăţenie europeană activă, crearea unei sfere publice europene – dimensiune politică, media şi serviciile de informare şi înţelegerea opiniei publice europene, consolidarea metodei parteneriatului – colaborarea cu statele membre, colaborarea cu instituţiile europene şi acord interinstituţional privind comunicarea.
În concluzie, Comisia îşi propune următoarele :
un acord interinstituţional pentru a asigura un cadru pentru o mai bună cooperare privind procesul de comunicare la nivelul UE, respectându-se în acelaşi timp autonomia instituţiilor UE şi a statelor membre,
parteneriate de management, pe bază voluntară, cu statele membre, ca instrument principal al iniţiativelor comune în materie de comunicare,
dezvoltarea reţelei de spaţii publice europene în cadrul reprezentanţelor,
identificarea aspectelor legate de educaţia şcolară în care acţiunea comună la nivelul UE ar putea veni în sprijinul statelor membre,
consolidarea Eurobarometrului,
punerea în aplicare a Reţelelor pilot de informare (RPI) pentru a îmbunătăţi comunicarea dintre politicienii europeni şi naţionali şi comunicarea cu ceilalţi formatori de opinie.

În egală măsură, în lunile următoare Comisia:

va adopta o nouă strategie privind internetul pentru a sprijini reţelele societăţii civile şi site-urile web ale sectorului privat sau public, care au ca punct de interes UE şi care promovează contactele cu sau dintre cetăţenii europeni,
va adopta o nouă strategie în sectorul audiovizualului pentru a sprijini reţelele de radiodifuziune şi de televiziune din Europa în producerea şi difuzarea de programe referitoare la afacerile UE,
va lansa o comunicare ulterioară Planului D, precum şi o nouă serie de proiecte referitoare la societatea civilă, în cadrul Planului D, având drept obiectiv general sprijinirea procesului de ratificare a Tratatului de reformă şi creşterea ratei de participare la alegerile din 2009 pentru Parlamentul European,
va analiza posibilităţile de consolidare şi de extindere a recentelor experienţe reuşite de intensificare a activităţii reprezentanţelor.

Nu putem să nu constatăm că asistăm la o relansare a procesului de clădire a unei politici eficiente a comunicării europene. Existau sceptici care afirmau că rolul Cărţii Albe a comunicării europene va fi unul minor şi nu va avea decât un impact simbolic în viaţa cetăţenilor europeni. Se remarcă însă din textul Parteneriatului pentru comunicarea privind Europa, al Comisiei Europene, că acţiunea factorilor de decizie comunitari a ţinut cont de « vocea » cetăţenilor Uniunii, care s-a făcut auzită şi mai pronunţat tocmai prin contribuţia Cărţii Albe care a pus în mişcare atât instituţiile cât mai ales cetăţenii europeni.

Iată de ce salutăm atitudinea civică responsabilă a marii familii europene din rândurile cărora facem parte şi noi, românii, şi ţinem să încurajăm, pe această cale, orice iniţiativă care ar fi menită să dea Europei unite un suflu nou, în care cetăţeanul să simtă că instituţiile lucrează cu el, pentru el şi cât se poate de transparent.

Note bibliografice :

1. http:/europa.eu/generalreport/ro/2006/rg12.htm
2.
http:/ec.europa.eu/communication_white_paper/doc/white_paper_fr.pdf
3.
http:/eur-lex.europa.eu/LexUriServ/site/fr/com/2007/com2007_0568fr01.pdf
4.
http:/eur-lex.europa.eu/LexUriServ/site/fr/com/2006/com2006_0212fr01.pdf
5.
http:/ec.europa.eu/dgs/communication/pdf/SEC2006_1553_fr.pdf
6.
http:/ec.europa.eu/dgs/communication/pdf/internet-strategy_fr.pdf
7.
http://www.cdep.ro/intranet/csc/Cartea_Alba_A_COMUNICARII.htm


[1] Francisc-Adrian Helstern, asistent universitar, doctorand în ştiinţe politice, născut în 2 noiembrie 1977, la Buzău, licenţiat al Facultăţii de Ştiinţe Politice din cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative Bucureşti. Masterat în Ştiinte Politice şi absolvent de Studii Academice Postuniversitare al facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice “David Ogilvy” în cadrul aceleiaşi instituţii de învăţământ superior. Este consilier parlamentar la Camera Deputaţilor în Parlamen-tul României.

No comments: