Haemus în presa culturală românească

HAEMUS Plus, supplement of Haemus Review, nr. I, 2014-2015, editat de Asociaţia Culturală Albaneză Haemus, ars poesis prosa theatrum esse biblios...

Cu frontispiciul Felix qui potuit rerum cognoscere causas, publicaţia bilingvă, în albaneză şi română, fondată (1998, la Bucureşti) şi realizată de Kopi şi Ardian Kyçyku, tată şi fiu, apare în condiţii grafice excepţionale, cu un cuprins în care descoperim nume de la Arsenie Boca la Vasile Andru, trecând, în ordinea sumarului, prin câte unul-două-trei sau mai multe poeme de Daniel Turcea, Marian Drăghici, Valeriu Matei, Paul Vinicius, Grigore Vieru, Ion Mureşan. De parcă atâta delirică n-ar fi destul pentru cele 125 de pagini ale Haemus-ului, cititorul dă şi peste o secţiune intitulată “micro-antologii” din câte un poem de Octavian Goga, G. Bacovia, Constant Tonegaru, Radu Cârneci, Gheorghe Istrate, în traducerea neobositului Kopi Kyçyku. E limpede că admirabililor noştri colegi albanezi – le spun admirabili, dar de fapt sunt eroici, având în vedere greutăţile financiare cu care se confruntă – poezia le serveşte drept principal vector de comunicare al literaturii române, prin valoare, se-nţelege, şi prin disponibilitatea specifică de a se transmite rapid şi esenţial. O afirmă explicit acelaşi fondator-poet-traducător-eseist Kopi Kyçyku, în incipitul unui text programatic intitulat Popoare înrudite. Despre ce înrudire poate fi vorba între români şi albanezi, cele mai încercate naţii balcanice în experimentul comunist-ateist-vulgar materialist încheiat acum un sfert de secol? Fireşte, despre una spirituală, şi nu numai: „De peste un veac, în cultura albaneză există o tradiţie de cunoaştere şi îndrăgire a poeziei româneşti, a literaturii şi a culturii în general. Stăruinţa asupra acestei cunoaşteri nu se face pe bază de superioritate a uneia şi de împărţire nedreaptă în ‘culturi mari’ şi ‘culturi mici’, ci în temeiul nevoii ancestrale de regăsire a vechilor comuniuni spirituale şi chiar estetice ale celor două popoare ale noastre. Poezia eminesciană reprezintă nu doar un punct, ci un adevărat centru (univers) de referinţă în aceste căutări şi regăsiri impresionante.” Dintre semnăturile “străinilor” reţinem nume a căror înşiruireçalitate eufonică vorbeşte de la sine, prin grafia limbii albaneze, despre deschiderea planetară, cosmică s-ar putea zice, a paginilor revistei: Azem Shkreli, Ardian-Christian Kuciuk, Ramadan Beqiri, Ardian Vehbiu, Manolis Anagnostaqis, Edlira Mantho, Ramon Del Valle-Inclan, Andi Meçaj, Robert Walser, Artan Minarolli, Anton Čefa, Elisabeta Luli (Anxhaku), Xhevat Latifi, Hulio Kortasar, Merita Toçila, Flora Sela Kastrati, Sofron Saharov. Impresionantul eseu al lui Dumitru Gabura despre poetul vizionar Victor Teleucă merită o atenţie aparte. În fine, reproduc din Regulamentul de publicare, în atenţia celor interesaţi: “Evaluarea calităţii academice a materialelor trimise pentru publicare la Revista Haemus se face conform procesului double blind review, coresponenţa dintre evaluatori şi autori realizându-se prin intermediul e-mail-ului:
Şi încă: “Cei care vor să sprijine apariţia pe hârtie a Revistei Haemus o pot face pe

MARIAN DRĂGHICI
(Viața Românească / Jeta Rumune, Nr. 8 / 2015)

No comments: