Zamfir
Bălan este Cercetător ştiinţific I. De-a lungul timpului s-a ocupat de cercetarea
manuscriselor aflate în fondul caselor memoriale „Panait Istrati" şi „D.
P. Perpessicius", din Brăila; de editarea operei bilingve a lui Panait
Istrati (franceză-română), stabilire text, confruntare manuscrise, redactarea
notelor şi a studiilor introductive. Ca profesor ascociat, conf. univ. dr., a
predat la Universitatea „Constantin Brâncoveanu” din Piteşti, Facultatea de
Științe Juridice, Administrative si ale Comunicării, cursuri de Semiotică și
Retorică, Cultură și civilizație contemporană, Retorică și teoria argumentării.
La Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați, la Facultatea de Litere, a predat Teoria
literaturii și Poetică. Este Doctor în științe filologice. Cărți și îngrijire ediții: 17. Articole: 47
Revista
Haemus: Stimate Domnule
Bălan; apariția în limba albaneză a ”Kirei Kiralina„, la 80 de ani de la
plecarea lui Istrati spre o lume mai înțelegătoare, ne îndreptățește să vă
adresăm câteva întrebări, Dumneavoastră fiind unul dintre cei mai buni
cunoscători ai operei și vieții lui Istrati nu doar la nivel național. Ce
înseamnă o nouă apariție din opera istratiană, mai ales într-o limbă străveche
și rară ca albaneza?
Zamfir
Bălan: O nouă traducere a operei istratiene nu poate fi decât
o nouă poartă, o nouă deschidere spre universalitate. Panait Istrati este
printre puținii scriitori din lume care s-au bucurat de traducerea operei lor
într-un număr foarte mare de limbi, încă din timpul vieții. La cele aproape
treizeci de traduceri antume s-au adăugat multe altele, după moartea
scriitorului. Iată, a venit rândul culturii albaneze să și-l apropie pe Panait
Istrati, prin intermediul traducerii semnate de Kopi Kycyku, un foarte bun
cunoscător al literaturii române, om de mare cultură, el însuși scriitor.