Ardian-Christian Kuciuk: Connecting of*

Fragment din "De virus illustribus"

M-am trezit nespus de jenat: Tocmai când întreaga omenire nu mai fusese vreodată așa de conectată și inter-conectată, eu mai fusesem o dată, cu mulți ani în urmă, când wireless-ul era fir. Am avut tendința să bănuiesc că poate nu (mai) făceam parte din omenire. Poate îmi greșisem masca sau chipul, ca să-mi pot păstra calitatea (sau cantitatea?) de membru al omenirii. Dar nu (mă) puteam minți: fusesem o dată incredibil de conectat, odată. Nu trecuseră decât patru decenii și ceva. Eram în clasa a șaptea, tot octombrie, dar nu sfâșietor de frumos, fiindcă încă nu-mi pierdusem credința că nu trăiesc inutil. Tata îmi spusese că televiziunea italiană va transmite „Nopțile Cabiriei”, o capodoperă a cinematografiei mondiale din toate timpurile. Nu era chiar pentru vârsta mea, dar nu se știa când avea să se mai ivească această șansă. Tata știa că dădeam sticlele goale de lapte în schimbul biletelor la film și că eram în stare să mă mut la cinematograf, dar nu știa cu exactitate cât de precoce eram. A zis: „Să dea Dumnezeu să meargă!” Între martie și sfârșit de octombrie, la Tirana puteau fi prinse peste douăzeci de canale italiene de televiziune. În fiecare seară, la ora 20.00, statul albanez permitea urmărirea știrilor de la RAI, care erau întrerupte doar când apăreau Papa de la Roma sau președintele SUA. Bruiajul îndreptat spre televiziunile iugoslave nu le atingea pe cele italienești. Era greu să alegi printre programe. Și te cuprindea o tristețe fără margini când vremea se strica pe neașteptate și „muștele” umpleau ecranul în care, până atunci, tremurând de frică, te hrăneai cu străinătate. Mai multă lume se ruga atunci să fie vreme bună, decât libertate.

Haemus Plus 2017-'20 onLine

 

Haemus Plus 2017-‘20

 

Përmbajtje / Cuprins / Content

 

sapientiae

Letërsia, lavdia etj – në sytë e popullit / Literatura, gloria etc. – în ochii poporului      9

 

Kopi KYÇYKU: Globalizimi dhe identiteti ynë kombëtar

 

Ioan Aurel POP: Çtrunimi i brezave të ardhshëm përmes asgjësimit të kulturës kombëtare dhe të pëgjithshme nga edukimi…

 

Për t’u gdhendur në gur / De cioplit în piatră

K. Th. SPIRI: Ku ta dija unë i varfëri / D'unde să știu io sărmanu’

 

Arian LEKA: Biblioteca plutitoare / Biblioteka lundruese (fragmente)

 

me i ra heshtjes për ftyre

Ardiana SALIHU: Hija ime, Eja të flasim për motin, Nganjëherë, Ethno meme, Kohë e (p)lagur, Fat, Hilja e madhe, Badalë shkohëse, Te ama e buzës

 

Nikollai KANÇEV: Krahasim i dhimbshëm

Nikollai Kançev dhe ajka e figuracionit

 

virtus

Anton ÇEFA: Argumente të lashtësisë arketipale të psikologjisë sonë etnike

 

... poți face lucruri din lumină / ... mundesh me ba sende me driten

Ledia DUSHI: Poeme

 

të ftuar / invitați

Ioana CRĂCIUNESCU: Matje për një piedestal (Măsurători pentru un piedestal), Ngjarje gjahu (Poveste de vânătoare), Deliri (Delirul)

Ilir SHYTA: Sub acoperiș (Nën çati), Mecanismul băuturii (Mekanizmi i pijes), Gol (Bosh), Copacii strâmbi (Drurët e shtrembër), Prietenilor ce se sting (Miqve që shuhen), Tata (Babai)

Domnica DRUMEA: Dlirësi (Puritate)

 

mythopoesis

Fitim SULA: Rikthimi i Gjergj Elez Alisë

 

Dan COMAN: Bregdeti Arian (Litoralul Arian)

 

gjurmë / urme

Qendër e poezisë evropiane – The international poetry and chamber music festival, Bistrița, Romania, 2017

 

istoria literaturii / historia e letërsisë

Marian POPA: Gjithë ç’u zbulua, u dogj

Silvana LEKA: Rasti Martin Camaj – romani “Dranja” përballë detit

Agim BAÇI: Mbretëria e përvojës dhe ideales në novelën e Mitrush Kutelit 'Hekuri dhe Çeliku’

Mimoza HYSA: Ditari si modeli për ndërtimin e figurës së vetvetes në krijimtarinë e Isuf Luzajt

Merita BAJRAKTARI JANUZI: Beqir Musliu – Ligjërimi simbolik

 

master’s

Ion MUREȘAN: Shpresa (Speranța)

Ymer SHKRELI: Iubire (Dashuri), N-am titlu pentru tine (Nuk kam titull për ty), Prietenului fără nume (Mikut pa emër), Vino (Eja), Sabia (Shpata), Vulcanul (Vullkani), Zilele (Ditët)

 

grafema

Francesco ALTIMARI: Historia e grafemës-flamur <ë>

 

Eranda ALLMETAJ: Letërsia sociale si dukuri botërore: vështrim krahasues krijimtarisë së Migjenit dhe të poetit kinez Lu Xun

 

inima ca un războinic trăznit / zemra si luftëtar i krisur

Shqiptar OSEKU: Tu ești precum Drina (Ti je si Drini), Limbii (Gjuhës), Amenințare (Kërcënim), Alarmă (Alarm), Antipoezie (Antipoezi), Stratiot, De-a v-ați ascunselea (Kukamshefti), Întoarcerea lui Ulise (Kthimi i Uliksit), Epilog

 

e kush do të ndahej nga dhimbja dhe nga vetmia pa brengë?

Khalil XHIBRAN: Profeti / Përktheu Viktor BAKILLARI

 

esse-re

Augustin CUPȘA: ”Amok” de Stefan Zweig. Între obsesionalitate și sadism

Arqile GJATA: Kodet estetike të poetit Hiqmet Meçaj në vëllimin poetik „Vdekja e qirinjve”

Rovena VATA: Rëndësia e fjalës artistike në botën poetike të Ali Podrimjes

 

Ardiana Shala PRISHTINA: Casa număr' cincizecișișapte(Shpija numër pesëdhetëeshtatë), Berlin, Câmpiile disperării (Fushat e dëshprimit), Promisiunile pe care ni le făceam (Premtimet që ia bajshim vetes), Pe buza buzelor (Buzë buzëve), Drum (Udhë), Revanșă (Hak), Srebrenica, Fluturele (Flutura)

 

comunitas

Mimoza HASANI-PLLANA: Ndikimi i gjuhës dhe letërsisë në zhvillimin e komunikimit ndërkulturor (Njohja e gjuhës dhe letërsisë shqipe brenda hapësirës ballkanike dhe evropiane)

 

scola

Adelina VILA (TOLI): How to make mathematics interesting and understandable for students

Klementina SHIBA: Argumentimi element i thelbësor në ligjërim dhe komunikim

 

encyclopedia

Kopi KYÇYKU: Një shkencëtar i madh për një vend të vogël

 

focus

Amos OZ: Një mizë në mur / O muscă pe perete

 

“Nu este o apologie a epocii trecute, ci o deplîngere a epocii prezente…”

Convorbire cu scriitorul EUGEN URICARU

 

parabola

Flutura AÇKA: Furnica (Milingona)

 

un pumn de viață, cât să mori / një grusht jetë, sa me vdekë

Entela TABAKU: un pumn de viață, cât să mori (një grusht jetë, sa me vdekë), de cerul gurii ni s-au lipit cuvintele astăzi (për qiellzë na janë ngjitë fjalët sonte), copiii emigranților (fëmijët e emigrantëve), cu mâini reci (me duer të ftohta), această femeie (këtë gru), am croșetat cuvintele (i kam punu fjalët), îmi desfac pumnul (e lëshoj grushtin), zilele și nopțile acum s-au făcut una (ditët dhe netët tash janë ba një), basmul creșterii (përralla e rritjes), fluieratul (fishkëllima), când cerul se coboară așa (kur qielli ulet kështu), a pleca (me ikё)

 

prosarium

Guy de MAUPASSANT: E vdekura / Në shqip: Leda KUSHOVA

Mimoza HYSA: Live

 

medalion

Luan STAROVA. Cycle romanesque Saga Balcanique. Fragments et extraits da la critique française littéteraire

 

duo

“Na duhet njohja dhe pranimi i njëri-tjetrit me dallesat që na shoqërojnë” - Bisedë me shkrimtarin NDUE UKAJ

 

seenema

Iulia ENKELANA: Cratima / Viza

 

letërsi globale në gjuhë lokale / literatură globală în limbi locale

Lasgush PORADECI: Moartea Nositului

Penele jefuiesc Zborul

Mitrush KUTELI: Rugăciune

Când dorul chinuie, dar și scrie

Martin CAMAJ: Vârfuri în cer

Scriind din lăuntrul unei pietre

 

Haemus Institut – Studii Balcanice

“Trialog”. Stili: alter-ego e tekstit dhe përmasë e vërtetësisë

 

con-tempo

Augustin CUPȘA: Ç’do të ndodhë kur të vdes (Ce-o să se-ntâmple când mor)

 

vita et gestis

O scurtă poveste despre lărgirea spațiului – in memoriam Vasile ANDRU

Rüdiger SCHAPER: 55 sekondat Moisi, ose roli i jetës së tij

 

trans-poetica

Xhelal TOSKU: Poezi/i

 

je vetja e dikurshme që qan për ty / ești sinele de altădată care plânge după tine

Manjola BRAHAJ: Casa (Shpia), Suntem drumuri (Jem’ udhë), Destinul (Fati), A se ruga (Me u lutë), Nu te-am mai văzut (Nuk të pashë ma), Depărtările (Largsitë)

 

kujtesa / memoria

Alisa VELAJ: Simbolet e dritës dhe errësirës në prozën e Mitrush Kutelit

 

sine studio

Edval ZOTO: Zhvillimi i profesionit ushtarak dhe sfidat bashkëkohore

 

lupa

Arian LEKA: Nëse trupi politik i mumjes zhduket...

 

Pashë ëndërr unë fakiri…

K. Th. SPIRI: Autobiografia, Kungulli, Do hamë bar, Luga e floririt, Vërejtje në biografi, Ligji i agjitacionit, Sallami, Poezi erotike, Ndonëse të varfër jemi, A s’i thonë ”y”-së ”i”!?, Si poet ndizem kollaj, U plake, Do të bëhem thumb!, Epilog

 

poetycon

Corneliu D. ZEANĂ: Piramida

Maku PONE: Invitaţie de la Saphos (Ftesë nga Safoja)

Val POPA: Poezi. Dëbimi i së puthurës (Alungarea sărutului)

 

classic

Ramón del VALLE-INCLÁN: Sonatë pranverore / Në shqip: Petrit MAVROVI

 

po(rtr)et

Kopi KYÇYKU: Në kuvend me mjeshtrin e drurit LLAZI ICKA

             

po me fytyrën bukuroshe çdo të bëhej vallë?

Teuta SADIKU: Kukullat

 

Iubirea, un pământ între noi / Dashuria, një tokë mes nesh

Flutura AÇKA: Poezi/i

 

signum superior

Luigi PIRANDELLO: O i njërit, o i asnjërit / Zgjodhi e shqipëroi: Aida BARO

Louise GLUCK: Vita Nova – poezi / Zgjodhi e shqipëroi: Rajmonda ÇOLLAKU

 

ligo

Ernest Koliqi dhe Mircea Eliade – Nobel Prize

 

Të më falin që jam grua

Mirela PAPUÇIU: Camille Claudel vdiq vetëm, Gratë e familjes sime, Gjyshi im, Më bëjnë veshët, Pashë në ëndërr, Një burrë dhe një grua, Lule arratie, Sot isha e urtë, Më mësuan t’ia bëj pa ty, Paralajmërim, Edhe vdekjet kërkojnë kohë, Takohemi rrallë

Dan IBRAHIMI: Poezi/i

 

stilema

Mitrush KUTELI: Marele Fluviu (Lumi i Madh) / În limba română: Kopi KYÇYKU

 

theatron

Alina NELEGA: Amalia merr frymë thellë (Amalia respiră adânc) Fragment

Elis MATAJ: Tri drama problematike të kohës përballë dy standardeve kritike

 

genuri „proscrise” / zhanre të „ndëshkuar”

Petri ILO: Shkëmb me duar që dridhen – katrén-e

 

art-is

Denis BIZHGA: Roli i folklorit në muzikën e kultivuar shqiptare

 

libra / cărți

Flurans ILIA: “Epistolari i Zaratës” me autor Luan Ramën

 

ngjarje / evenimente

”The Bridge Magazine” – Një revistë e re për Evropën / O nouă revistă pentru Europa

Bashkim SHEHU: Jetojmë në një kohë kur ëndrra europiane është në rrezik / We live in a time when the European dream is at risk

 

verba manent

„Muza ime ka qenë jeta” – Humori i ndritshëm i Tudor Mushateskut (”Muza mea a fost viața” – Umorul luminos al lui Tudor Mușatescu)

 

arhetipal

Ioan Es POP: i sëmuri i madh (marele bolnav), më paralajmëruan qysh kur isha pesë vjeç (am fost avertizat de la cinci ani), e ardhmja mpaket, por tani si (viitorul se micșorează, dar cum am)

 

dixit

Shën Nikolla VELIMIROVIÇ: Mos u hakmerr! (Nu te răzbuna!)

 

I n f o  379




 

 


Ardiana Salihu: me i ra heshtjes për ftyre (fragment)

Lindur në Prishtinë, me banim në Grac, Ardiana Salihu ka botuar pak, në disa revista letrare, dhe, për një kohë, është marrë edhe me gazetari. Shkrimet e saj janë një zbulim që do të kish nderuar çdo revistë letrare. (Revista Haemus) 


Hija ime

dy këmbët mbi tokë
një këngë
mbi dhé
një nën dhé


Eja të flasim për motin


Teksa ecën nëpër rrugët e atij qyteti të hirtë
E mërzi fshikulluese t' rrahin nëpër fytyrë
Desha të t’ pyes, a ke ende ngrohtë n’ shpirt
Nën mantelin e kujtimeve që t’është bërë zgjyr’?

N’flladin e ditënatshëm kur dihat mallëplot
E dashuria s gjen dot dy gisht varr ku të çel’
E ndjen si shkunden plakat e vargut në një sot?
Si ëndërr zemërkopsitur, frymëz e vakët për diell

Nga zjarrmi pendimesh zemra athua të shkrihet
Të marrë flakë kalliri i fundit i trishtimit të blertë
Kush ta shplan frymën mbase kurrë s’i dihet
As kush t’i shuan mornicat nga ky fatalizëm i vertë

Desha të t’pyes, kjo shiheshtje pse kalbet pranë etjes
Në kafene të mjegullt harrese një llaf miku t’përkund
E melodi e dëshirtë nxiton rrëshqitshëm drejt zverdhjes
Ky mot sylagshëm drurin e dhimbjes a thua do ta shkundë?

"Nu este o apologie a epocii trecute, ci o deplîngere a epocii prezente" - Convorbire cu scriitorul Eugen Uricaru (fragment)

Eugen Uricaru s-a născut în 1946 la Buhuşi. Debutează în revista Ateneu, în 1965. Fondează în 1968 revista „Echinox". Între 1971 şi 1989 este redactor la revista „Steaua”. Din 1990 este redactor-şef adjunct la „Luceafărul” (seria Laurenţiu Ulici) şi secretar al Uniunii Scriitorilor, iar între 2001 şi 2005 preşedintele acesteia. A fost atașat cultural la Atena şi director adjunct la Accademia di Romania la Roma. În prezent este preşedintele COPYRO. A fondat revista de studii „Punctul Critic”. În anul 2002 a înfiinţat Festivalul Internaţional „Zile şi nopţi de literatură”, Neptun. Este autorul a 19 volume de proză, printre care „Supunerea” (2006), „Cât ar cântări un înger” (2008), „Plan de rezervă” (2011), „Beniamin” (2014), apărute la Editura Cartea Românească; „Permafrost” (2017) și „Grădina Paradisului” (2020), apărute la Editura Polirom. A scris două scenarii de film („Rug şi flacără” – Marele Premiu la Santarém, „Stare de fapt” – Marele Premiu la San Marino). A tradus din Italo Calvino, Curzio Malaparte, Aleksandr Soljeniţîn. A primit de două ori Premiul pentru proză al Uniunii Scriitorilor şi de două ori Premiul pentru roman „Ion Creangă” al Academiei Române. Premiul Internațional Balkanika pentru romanul „Cât ar cântări un înger”. Romanele sale au fost traduse în Franţa, Germania, Ungaria, Serbia, Macedonia, China, Vietnam etc.

 

Revista Haemus: Dragă Eugen Uricaru, știind că scriitorii autentici nu au vârstă și nu agreează peste măsură protocolul, vă rugăm să ne povestiți ceva din copilăria petrecută la Buhuși. Găsiți o legătură hotărâtoare între proza pe care o scrieți de atâția ani și poveștile auzite atunci, sau de tradiția narativă a spațiului natal?

 

Eugen Uricaru: Este amuzant cum mă urmăresc neclaritățile. Pe net sunt născut la 11 ianuarie, asta din cauză că ordinea zi, lună este acum, în România, derutată de ordinea americană – lună, zi. Este un mărunt exemplu ce ne arată care este starea culturii autohtone în fața ofensivei imperiale americane. În perioada stalinistă asta se chema ploconire și era veștejită, dacă nu cumva era vorba de o ploconire în fața Marelui Frate. Dacă era așa, nu mai era ploconire, ci o dovadă a prieteniei nemuritoare. M-am născut la Buhuși, dar nu am copilărit acolo, ci la Piatra Neamț și apoi la Bacău. Mama mea era lucrătoare la Fabrica de Postav, o glorie a industriei românești și una din marile fabrici de textile din Europa. Conducerea Fabricii era alcătuită din ingineri și economiști veniți din toată Europa, englezi, greci, francezi etc. iar stofa produsă acolo era o marcă de prestigiu. Alături de Fabrica de hârtie Letea de la Bacău, era printre puținele întreprinderi care aveau un sistem corporatist. Exista o colonie muncitorească unde locuiau exclusiv angajații fabricii, exista un magazin al Fabricii și un dispensar medical... Pentru România interbelică era un model de invidiat. Tatăl meu era mobilizat în Armată. Plecase pe front, în Vest, de la școala de mecanici de aviație de la Mediaș. A fost demobilizat abia după abdicarea Regelui. Am stat la Buhuși, un orășel celebru în folclorul urban românesc din pricina rabinului local, doar cîteva luni. Mama s-a mutat la Piatra Neamț, iar după trei ani, la Bacău. De Piatra Neamț mă leagă cîteva imagini disparate, casa așezată în capătul unei curți avînd în față niște brazi imenși, pentru mine. Îmi aduc aminte camera întunecată în care locuiam, patul sub care tatăl meu m-a prins fumînd. Dar în memoria mea au rămas profund întipărite imagini de film. Acolo am văzut primele filme din viața mea. Primul a fost Crucișătorul Potemkin care a produs o emoție profundă, însă nu în timpul vizionării, ci după. În film există o scenă puternică, scena treptelor din Odessa. Cînd am ieșit din sala cinematografului, am dat cu ochii de treptele care sunt și astăzi acolo. Nu pot să vă spun acum ce s-a întîmplat atunci cînd treptele dinlăuntru au continuat în afară. Al doilea film, un fel de western sovietic, se intitula Oameni curajoși, unde Vasea și calul său Buian făceau prăpăd în rîndul caraghioșilor de nemți! Atunci am luat contact cu folclorul urban propagandistic, care spunea că, atîta vreme cît va trăi Vasea, nimeni nu va mai îndrăzni să facă război.

Hiqmet Meçaj: Broaștele își caută rege (Bretkosat kërkojnë mbret)

Broașteșe erau supărate. Se învârteau în jurul mocirlei nemărginite și se spărgeau în bârfe. Nu se putea spune că discută, căci broaștele nu știu să discute, să-și exprime vreun gând sau să dezbată. De ce? Pentru că broaștele nu știu să asculte. Nu că ar avea vreun defect la urechi, dar când discută, discută toate în același timp și cine mai poate asculta?! Dacă nu credeți ce vă spun, mergeți acum la mocirla nemărginită. Vă veți convinge că broaștele zi și noapte se sparg în bârfe.

Spuneau că sunt tare supărate, că au drept rege un vierme gras și prost care tot timpul doarme. Noaptea, dacă cineva îi ducea de mâncare, mânca; dacă nu, nu se supăra. Vierme gras fiind, trăia și din grăsimile acumulate în timp. El dormea și mânca, sau nu mânca și nu se interesa deloc de treburile statului. Hoții, nesimțiții, înșelătorii, criminalii, cu toții nemiloși, aveau mână liberă, nu-i oprea nimic. Broaștele tinere erau violate, negustorii erau jefuiți, bețivii făceau scandaluri, șoferi fără permis făceau accidente în lanț. Pur și simplu, nu se putea trăi în regatul mocirlei nemărginite, condus de vierme gras, adromit și mâncăcios.

Mariklena Niço: Poezi/i

***

 

Câteva locuri din memorie

le stinge suflarea.

Triumf al vântului

peste mușchi și stâncă.

 

 

În strigătul tăcerii

(Në britmë të heshtjes)

 

Scufundată-n aerul burnițat

Câteva drumuri zac nepornite cum le lași în urmă

Câteva dureri stau pe umăr ca o sabie a căinței

pentru o viețuire legată de gâtul unui destin fără voce.

 

Primește-mă, lumină, primește-mă!

Vin rugile profunde.

Rostogolim nopțile peste cap una după alta

aprinde-mi niște tăciuni stinși – dezmierdările!

Tremur, lumină, tremur ca tăciunile fără vatră.

 

Ființă leneșă, bolnavă de perfecțiune

timpul sădește-n văile coastelor spirale de tristeți

sfârșiturile găsesc un loc în care se-nvârt fără a se desăvârși

suflă-n oase ca în niște fluiere un bard al absurdului

Depășește-te!

Pe tăișul propriului cuțit te joacă!

 

Ascuțește-te,

taie-mă!

În mijlocul plămânului înecat în praf

în firul străveziu între act și angoasă

în esența ochiului, în strigătul tăcerii.

Rexhep Shahu: Poezi/i

Poet și publicist albanez născut în 1960 între Drina Albă și Drina Neagră din Albania, de o insolită putere a versului, autor al volumelor “Muntele Lunii” (Mali i Hënës), “Malul jindului” (Bregu i Brengës), ”Stejar singur pe câmp” (Lis i vetëm në fushë), ”Orașul rugăciunilor” (Qyteti i Lutjeve),  “Bllaca” monografie, “Misiune pentru Pace” (Misioni për Paqen), “Martie al Minelor” (Marsi i Minave) publicistică, redactor-șef al prestigioasei reviste literare Illz. ”Un munte de dureri strălucite, trecute prin argintul lunii, de unde nu se dezlipesc negurile, nu încetinesc ploile și rar, prea rar, poate într-un colț de vis, se ivește soarele. La ce i-ar folosi această noapte înoptată lumii? Oare vom ajunge la limanul visat, unde cel puțin în noi înșine să fim noi înșine? ”Stejar singur pe câmp” al lui Rexhep Shahu concentrează izvoare poetice cristaline, dar ele curg rar, în ediții puține, și uneori fac să nu simți miracolul din prima înghițitură. Rostite sub voce, poate spre a nu simți niciodată ochiul aspru al luminii, în ele se simte tristețea ca un pelin. Imaginile apocaliptice, contemplate cu un calm admirabil, pot fi văzute doar prin poezie”. (Izet Duraku, scriitor și critic literar) 

Mă fac seară

(Po bëhem mbrëmje)

 

Încetul cu încetul

Mă fac seară

Nu mai am ochi

Ci doi munți de ceață

Înăuntrul ochilor doi călăreți fără cai se tărâsc

Și un soare stins, mort de nu se știe când.

 

Încetul cu încetul mă fac plecare

Nu mai am picioare

Ci doi cerbi de singurătate.

În coarne de cerbi s-a-ncurcat pădurea

Nu știu de unde se poate ieși.

 

Încetul cu încetul mă fac durere

Nu mai am mâini

Ci două lebede de dor.

Pe aripile lor voi purta cerul

Și lumea ce nu-i decât de aer.

Revista Haemus Nr. 58-61 / 2020 onLine




HAEMUS
Revistë evropiane * Revistă europeană
Themeluar në Bukuresht më / Fondată la Bucureşti în 1998
nga / de
Kopi Kyçyku & Ardian Kyçyku

* * *

© Drejtues dhe botues / Directori şi editori
Kopi KYÇYKU & Ardian KYÇYKU

ISSN: 1454-1203
ISSN electronic: 2069 – 153X

Nr. 58-61 / 2020

E-mail: asociation.haemus@gmail.com

www.revistahaemus.blogspot.com
www.librarium-haemus.blogspot.com

Përgjegjësia e përmbajtjes së shkrimeve u takon autorëve.
Responsabilitatea pentru conţinutul materialelor revine autorilor.

R e v i s t a H a e m u s
– përmban studime, poezi, ese, prozë, dramaturgji, artikuj shkencorë, përkthime, portrete, njoftime kulturore / conține studii, poezii, eseuri, proză, dramaturgie, articole științifice, traduceri, portrete, informații culturale.

* Ballina është punuar nga Kűdesign sipas një fotografie të bërë nga / Coperta a fost realizată de Kűdesign, după o fotografie semnată A.-Ch. Kyçyku©, Pogradec mars / martie 2020


Përmbajtje / Cuprins / Content

Fjalori / Dicţionarul „H A E M U S”
Longevitate / Jetëgjatësi      

LINGVA
KALIST PATRIARKU: Shenja          
SHËN PETRO DAMASKINI: Mure

PERLA
ARDITA JATRU: Vetmi / Singurătate

PËRSIATJE / CUGETARE
IOAN-AUREL POP: Pleqtë e rrezikshëm

CLIO
DIANE DUCRET: Gratë e diktatorëve. Një Fyhrer i quajtur “Dëshirë”

PARNASSÓS
MARIKLENA NIÇO: Poezi/i. ***, În strigătul tăcerii (Në britmë të heshtjes), zi de-zbor-scurt (ditë fluturimshkurtër), Temporar, și în lucruri eterne (Përkohësisht, edhe në gjëra të përjetshme), Un loc spre a te naște (Një vend për të lindur), ***, Mai multe voci decât mesaje (Më shumë zëra se kumte)
HORIA GÂRBEA: Shenjat e kalimit / Semnele trecerii. do të jem (voi fi), ëndrra e harruar (visul uitat), shenjat e kalimit (semnele trecerii), një yll mbi rrugë (o stea pe alee), disa pyetje (cîteva întrebări), bregu tjetër (celălalt țărm), po sikur të shkruaja (ce-ar fi să scriu), dashi (berbecul)

ESSE
ARIAN LEKA: Modernizmi në Shqipërinë e paraluftës dhe Shqipëria dadaiste në komunizëm

SIGNUM
IULIA ENKELANA: Nishani (Monodramë e dyfishtë) / Semnul. (Monodramă dublă)

LUPA E HULUMTUESIT / LUPA CERCETĂTORULUI
ERANDA ALLMETAJ: Ligjërata e brendshme e personazheve në disa prej prozave të shkurtra të  Migjenit dhe shkrimitarit Lu Xun

THESARE / COMORI
“Iliada” e Homerit – një epope e epopeve. KËNGA I

MEDALION
REXHEP SHAHU: Poezi/i. Mă fac seară (Po bëhem mbrëmje), Încotro să merg (Nga të shkoj), Sinea-mi nebună-mi spune (Vetja ime e çmendur më thotë), Sunt liber să mor (Jam i lirë të vdes), Unde să ne coborâm ancora (Ku ta lëshojmë spirancën), Pământul e de nori (Toka është prej resh), Veni-va o zi (Do të vijë një ditë), Schelet de zi fără ochi (Skelet dite pa sy), Libertatea Morții (Liria e Vdekjes), Drumurile mele (Udhët e mia)

PROSA
HIQMET MEÇAJ: Broaștele își caută rege (Bretkosat kërkojnë mbret)
MIHAI MATEIU: Gjahtari (Vânătorul)

LITERA
MIHAI PREPELIȚĂ: Mësoj (Învăț), Në Ditën e Poetit (De Ziua Poetului), Ti nuk di çfarë shkruan... (Tu nu știi ce scrii...), Unë nuk shkruaj... (Eu nu scriu...), Njëfarë dyshe më vete, për poetë dhe poete (Un fel de dublete, pentru poeți și poete), Mendja e mbrame... (Mintea cea de pe urmă...), Pastele (Pasteluri), Unë besoj... (Eu cred...)
PETRAQ RISTO: Îmi voi cumpăra un vârf de munte (Do ta ble një majë mali), Partidă de şah în secolul al XXI-lea (Lojë shahu në  shekullin XXI), A venit fluxul (Erdhi batica), Un umăr fraged la cabaret (Një sup i njomë në kabare), La Coney Island cu Lorca (Në Coney Island me Lorkën), Un punct (.) (Një pikë (.), Dansatorii iernii (Vallëzuesit e dimrit)
IONEL PINTILII: Grimca kujtese (Fărâme de memorii), Gabim tokësor (Greșală lumească), Vështrim i hutuar (Privire nedumerită), Panairi i fjalëve (Târgul de cuvinte), Fuqi e padukshme (Forță invizibilă)
NINA CERANU: Një sprovë për poemë (O încercare de poem)
NDUE UKAJ: Precum drumul lung (Si udha e gjatë), Oglinda (Pasqyra), Vernisaj (Ekspozitë), Crucea (Kryqi), Apocalipsa (Apokalipsi)
ZADE KUQI: Încă este noapte (Ende është natë), Cu bucăți de dureri hrănesc  (Me copëra dhimbjesh ushqej), Păsări nenumărate are iubirea (Zogj pa fund ka dashuria), Adun frânturi vechi de pâine (Mbledh copa të vjetra buke), Îmi ridic pânzele (Po ngreh velat), Freamăt de asfințit (Drithërimë muzgu), Ceva frumos nu se uită niciodată (Diçka e bukur nuk harrohet kurrë)
SILVIA ANDRUCOVICI: Ispita din urmă, Soțul călător, Merg, Suspin, Petală și timp, Corijență

UNI-VERSUM
ANTON ÇEFA: Mbajtja e fjalës së dhënë – një nga tiparet më të shquara të strukturës etike të shqiptarit (BESA)

ILLUSTRIBUS
ARDIAN KYÇYKU: Disa veçanti të botimeve shqip në Hapësirën Rumune

POETREE
ARDITA JATRU: În șaisprezece grame de cosmos (Në gjashtëmbëdhjetë gram kozmos), Unde m-am lăsat (Ku e lashë), Lume adormită (Botë e përgjumtë), Veni o zi (Erdhi një ditë)
FLURANS ILIA: Kuaj të bardhë si kreshtat e valëve, Ty deti të përket, Nota të befta, Busulla, Shishe plastike, Pëlhurë, Çast, Asaj, Variacion mbi të njëjtën notë, Këtu

MIJËVJETSHI I URTISË / MILENIUL ÎNŢELEPCIUNII
SHËN PETRO DAMASKINI: Sepse e madhe është lufta dhe kalimtare u është dobia

IN/HUMANUS
Profecitë e mahnitshme të Mitar Tarabiçit

KRITIKË / CRITICĂ
ARQILE GJATA: Ndikimet e Folklorit të Trevave të Labërisë në Poezinë e Ali Asllanit, Nexhat Hakiut dhe Fatos Arapit

@FIRMO
SHQIPTAR OSEKU: Hapësira / Spațiul

IMAGO MUNDI
PIRO P. TASE: History and Landscape of Albania in the memoirs of William Martin Leake (1804)    

MITOPOESIS
SHËN MAKSIM DËSHMUESI: Thonjëza për lavdinë
MARIAN POPA: Raste letrare
VASILE ANDRU: Curs intensiv de aplauze
ARIAN LEKA: Libra dhe heronj...

TRADITA / TRADIŢII
MIRCEA PERPELEA, MARCEL N. POPESCU: Voskopoja – moment i pazakontë madhështie në historinë e arumunëve (vllehëve)

THEATRON
”... toata această luptă produce o energie care naște Viul” – convorbire cu actrița Anca Sigartău

IN MEMORIAM
ARTAN MINAROLLI: Ndeshja me Irlandën           

N(T)EXT
TEUTA SADIKU: Mos, bir…
ILJAZ BOBAJ: Stâlpul anunţurilor (Shtylla e lajmërimeve), Sentimentele (Ndjenjat), Fără fum fără flacără (Pa tym pa flakë), Casa unde m-am născut  (Shtëpia ku u linda), Puterile (Pushtetet), Umbra  (Hija), Înăuntru şi afară (Brenda  dhe jashtë), Dacă... (Nëse...), La ziua de naştere  (Në ditëlindje) 

AB HONORES
ANTON ÇEFA: Bardhësi me zdritje bore - poezi / fragment
ANTON NIKË BERISHA: Shtegtimi shpirtëror si shqiptim poetik
SHTEGTIM SHPIRTNOR: Poeti, Poezia ime, Atdheu, Kangë për tokën time, Shqiptarja, Mall agimesh, Nanës, Mërgim, Djegie me hyjzit e natës, Mbi greminë jeta varet, Lejleku, Mbramje maji, Jeta

DIXIT
ION D. SÎRBU: Fytyra...
VINCENX GOLLETTI BAFFA: Shërbimi më i bukur që ka jeta është e qeshura

ZONA
ROVENA VATA: “Hasi i andej dhe këtej kufirit” i autorit Ramazan Bogdani

(AUTO)PORTRET
CORNELIU ZEANA: Vera (Kungim), Vara (Cuminecătură), Të shkosh duke qeshur, (Să pleci râzând), Kohë e vonë verore (Târziu de vară), Cikle me katër e me shtatë (Cicluri de patru și de șapte), Çoma, erë, mallin (Du-mi, vântule, dorul meu), Goditje në zemër (Atac de cord), Baladë (Baladă), Rreth tavolinës (În jurul mesei), Lot për të rënin (Lacrimă pentru cel căzut), E dashur, mos m'u largo! (Iubito, nu pleca de lângă mine!)

SCOLA
KLEMENTINA SHIBA: Frazeologjia e përdorur në ligjërime të ndryshme, komunikim nëpërmjet në gjuhe autentike

LOTË DHE BUZËQESHJE / LACRIMI ȘI ZÂMBETE
PËLLUMB KULLA: Mai vreți despre Belúl? (Doni më për Belulin?)

HERMES
AUGUSTIN CUPȘA: Criza de nervi și prostituția, de la Anton Cehov la #Iampriceless  

SCRIPTA MANENT
IULIA-MARIA KYÇYKU: „Neliniște” de Linn Ullmann sau despre cum „nu se poate trăi fără dor”

URA LIDHËSE / PUNŢI DE LEGĂTURĂ
EMIL BOTTA: Fantazmagoria, E shkuar, Ipoteshti, Si një klithmë
A. E. BAKONSKY: Balada e stinës së zgjedhur, Nihil, Elegjia I
MARIN SORESCU: Shekspiri, Shah, Sëmundja, Ashkla, Duhej të mbanin një emër
NICOLAE LABIȘ: Idil, Albatrosi i vrarë
DAN LAURENȚIU: Reja e artë, Kthimi i djalit plangprishës
GABRIELA MELINESCU: Prill, Stola të drunjtë, Reja
IOANA DIACONESCU: Poema flokëbardhë, Dashuria që duhej të kish qënë
DANIELA CRĂSNARU: Tepër femërore, Fitore

DUO
„Kur jam në Rumani, më mungon Shqipëria. Kur jam në Shqipëri, më mungon Rumania” (Intervistë me akademikun KOPI KYÇYKU)

BIBLIOTHAECA HAEMUS
Një libër-kyç

PENA QË S’U THYEN / CONDEIE CARE NU S-AU FRÂNT       
LAZËR RADI: A îndrăzni a scrie – nebunia însăși! (Me guxue me shkruejtë – çmendunia vetë!)
JOZEF RADI: Trăiesc sub același acoperiș cu ucigașii de poeți (Jetoj nën nji strehë me vrasësit e poetëve), M-am rugat ierbii (Iu luta barit...), Ploaia mi-a luat tot (Shiu m'i mori t'gjitha), Apocalipsă (Apokalips), Sărbătoarea morții (Festa e vdekjes), Am dormit în tine (Fjeta n'ty), *****

ARTE
DENIS BIZHGA: Figura e rapsodit popullor si interpret nё veglёn muzikore dhe si poet. Shqyrtimi i rastit tё lahutёs nё “Eposin e Kreshnikёve”

DULCIS IN FUNDO
VASILE ANDRU: Galeria și Piscul

BASHKËSI / COMUNITATE
URAN BUTKA: Libra të shtypura në Rumani

BIS REPETITIA PLACENT
Zanafilla e etruskëve, Roma dhe ndikimi i etruskëve, Organizimi i qyteteve etruske, Deshifrimi i shkrimit kuneiform, Deshifrimi i hieroglifeve, Deshifrimi i shkrimit finikas, Rruga nga piktogramet tek alfabeti

Revista Haemus Info – 562