Ukë Zenel Buçpapaj (n. 1958) este un binecunoscut și larg
apreciat poet, traducător și profesor universitar albanez, autor a numeroase
volume de poezii, traduceri mai ales din poezia anglofonă, eseuri, studii
științifice.
Ochii mei caută lumină dincolo de tezaurul beznei
Proprii, lumină spre a se elibera de prafuri
Toate scenele durerilor trecute, prezente, viitoare
Și, amestecându-le, descoperă runiele iubirii umane.
Iată unde-s, scârțâie sub gheață, respiră,
Se gândesc doar la frunzele lor căzute de-a lungul unei
ierni nesfârșite.
Ochii mei mulg spetele spre a vindeca rănile zilei
Care a răcit. Vorbesc limbi nemaiauzite,
Fără vocale orbite, indiferente față de bocetul
sunetelor.
Dar cine mai vrea să știe? S-au pierdur dicționarele
luminii, oasele cântecelor
Înecate se ascund în buzunarele unei furtuni bătrâne
Scoâțnd flăcări. Văd cum prin mucegai cuvintele și
În guri ne îndeasă inimile, fraze stropite cu picături de sânge.