CORNEL DUMITRESCU: Oferta culturală a Muzeului Naţional al Satului ”Dimitrie Gusti”

Psihosociolog

Coordonator Programe culturale, pedagogie muzeala

Muzeul National al Satului „Dimitrie Gusti” Bucuresti


Consideratii teoretice si practice


Metodele si tehnicile de analiza privind oferta culturala muzeala sunt observatia, ancheta, experimentul. Ancheta cuprinde tehnici precum fisa, chestionarul, interviul. Fisa este un instrument de cercetare folosit pentru a stabili structura de vizitatori ai muzeului, este un formular in care se cer cateva date ce definesc personalitatea socio-culturala a vizitatorilor. Chestionarul poate fi aplicat unui public real sau celui virtual (al posibililor vizitatori) si el urmareste sa cunoasca motivatia vizitarii muzeului.

Interviul, ce poate fi liber sau dirijat, individual sau de grup, are acelasi scop ca si chestionarul, dar el se utilizeaza atunci cand persoana intervievata, fie nu doreste sa se exprime in scris, dintr-un motiv anume, fie se doreste a se obtine informatii mai ample, ce pot fi redate pe banda audio-video si cercetatorul doreste a le studia intr-un context anume. Observatia se poate face si ea direct sau indirect, spontan sau dirijat, fiind prima sursa de cunoastere a cercetatorului asupra fenomenului ce se doreste a fi investigat.

Ofertele culturale ale muzeului se adreseaza publicului neinitiat, dar si celui initiat, publicului familiarizat si publicului de elita. Metodele de analiza a acestor categorii de vizitatori trebuie adaptate astfel incat sa poata fi urmarita evolutia publicului de la o treapta la alta, aceasta evolutie insemnand faptul ca programele si ofertele culturale au dat roade, ca atrag publicul, ca il formeaza si il educa. In efortul de captare a publicului, tehnicile de investigare a vizitatorului trebuie sa cuprinda si intrebari privind afisajul, posterele, diferitele anunturi, intr-un cuvant signalectica, si aceasta pentru a afla daca mijloacele prin care muzeul isi face cunoscuta activitatea la sediu sunt de ajuns ca numar, suficient de atractive si au un impact asupra vizitatorilor muzeului.

O alta modalitate de cercetare a publicului din muzeu este cea care evalueaza structura publicului din alt punct de vedere, si anume daca traseul de vizitare este intai muzeul si apoi serviciile de agrement sau invers ; si aceasta, pentru ca pot fi vizitatori ce aleg intai serviciile adiacente (de alimentatie publica, de joaca, etc.) si apoi muzeul ca atare. Finalitatea acestui tip de cercetare va trebui sa arate in ce grad cei interesati de muzeu, desi initial venisera doar pentru divertisment sau pentru magazinul de suveniruri, vin apoi in mod special pentru muzeu.

Utilizand alt criteriu, cercetarea psihosociologica a publicului poate fi cercetarea statistica a structurilor de public si a optiunilor lui, ce se realizeaza prin chestionar si interviu, precum si cercetarea de comportament, ce se realizeaza prin observatie libera in muzeu. Toate aceste modalitati, si fiecare in parte, isi propun sa cerceteze publicul, sa-l defineasca, iar in final, sa duca la formarea unui public propriu pentru muzeu ; altfel, exista riscul ca acele muzee care nu au stiut sa-si atraga publicul, sa nu isi mai poata justifica existenta din punct de vedere economic.

Oferta culturala a Muzeului Satului din Bucuresti, precum si strategia de atragere a unui public ce este tentat in zilele noastre de discoteca, internet, etc., impun initiativa, tenacitate, imaginatie, ce se cer orientate in special spre publicul tanar, ce reprezinta viitorul oricarui muzeu. Aceasta pentru ca cercetarea sociologica a publicului se adreseaza atat prezentului, cat si viitorului, in ideea realizarii de programe culturale de inalta tinuta artistica, ce vor duce la cresterea numarului de vizitatori, si deci de platitori.

O metoda moderna de analiza privind oferta culturala din muzeul nostru, o constituie ancheta sociologica ; ea este o modalitate stiintifica de investigare a universului subiectiv al vietii sociale, precum opiniile, atitudinile, aspiratiile, convingerile, cunostintele, interesele de ordin individual sau de grup. In ancheta sociologica, se combina modalitatile interogative, cu alte metode precum observatia, analiza documentara si de continut. In acest fel, se pot corela rezultatele obtinute, comparandu-se ceea ce spun oamenii cu ceea ce intreprind, ceea ce se vede cu ceea ce se aude.

Dar ancheta sociologica are si un inconvenient, si anume acela ca se poate aplica doar asupra acelor aspecte asupra carora oamenii detin informatii, si de asemenea, presupune un numar destul de mare de operatori de teren, pentru a se putea face fata unui numar mare de informatii obtinute de la subiecti. O astfel de ancheta am desfasurat in anul 2007, cu ocazia principalelor manifestari ce au avut loc la sediul muzeului (targurile, tabara de vara pentru elevi), pentru a putea observa impactul acestor evenimente asupra vizitatorilor, precum si ce anume propuneri exista sau ce anume ar dori sa vada in mod special cei ce trec pragul muzeului nostru.

O alta metoda moderna de analiza privind oferta culturala, este observatia participativa, prin care observatorul adopta in grupul cercetat atat rolul de participant, cat si pe cel de cercetator, putand fi astfel utilizate si alte tehnici de investigare, precum inteviuri informale, analiza documentelor, chestionare. O astfel de metoda, ce reda cat mai fidel realitatea sociala in desfasurarea ei naturala, am aplicat-o in cadrul taberelor scolare de vara ce s-au desfasurat in ultimii ani la sediul muzeului. Concluziile obtinute au fost prezentate conducerii institutiei noastre, si din ele s-a desprins, printre altele, o idee prin care pot creste veniturile obtinute de muzeu , si care s-a materializat incepand cu anul 2008 : astfel, tabara de vara s-a desfasuarat pe parcursul a 4 saptamani, structurata pe 2 module distincte, a 2 saptamani fiecare, cu tarif diferit.

Astfel, in primul modul au participat doar cei ce s-au inscris pana la o anumita data, cu 2-3 zile inainte, iar in acel de-al doilea modul au participat atat cei ce doresc sa se perfectioneze, dintre participantii primului modul, precum si alti elevi, ce din diverse motive (nu au fost in Bucuresti la data inscrierii, au aflat numai dupa inceperea taberei de existenta ei, etc.) nu au putut sa participe in primele 2 saptamani de tabara. In acest mod, s-a evitat aglomeratia de elevi - cursanti ce s-a observat la multe ateliere in anii precedenti, cu inerentele nemultumiri din partea parintilor si din partea mesterilor, nemultumiri cauzate de numarul mare de elevi ce trebuie instruiti si supravegheati, pe de o parte, iar pe de alta parte, a crescut numarul celor inscrisi, si deci, sumele incasate de catre muzeu.

Din practica ultimilor ani, am observat faptul ca oferta culturala a muzeului nostru se poate sustine, cu tenacitate si perseverenta, si prin sponsorizari.

Voi propune unor institutii care si pana acum au sponsorizat activitatile culturale ale Muzeului Satului, o alta modalitate de sustinere financiara, si anume parteneriatul public-privat, care va face si mai cunoscut, in special in mediile financiar-bancare, institutia noastra. Pentru acest scop, am elaborat un chestionar-sondaj pentru salariatii acestor institutii, pentru a vedea ce anume intereseaza aceasta categorie de public virtual, ce anume programe culturale ar dori sa vada in muzeul nostru, stiut fiind ca cei ce lucreaza in acest domeniu au timp liber foarte putin.

Printre modalitatile de atragere a publicului in Muzeul National al Satului « D.Gusti », sunt si cele ce presupun utilizarea facilitatilor oferite de tehnologia multimedia si informatia computerizata, precum sunt audioghidul, accesarea internetului, care au fost mentionate de vizitatori si intalnite de mine in chestionarele pe care le-am aplicat ; cu siguranta ca extinderea folosirii acestor facilitati ar duce la cresterea numarului de vizitatori si a incasarilor obtinute. S-a mai observat, din chestionarele aplicate pana acum, faptul ca sunt cerute si sunt cautate la magazinul muzeului si obiecte precum filme foto, pliante cu muzeul in limbile italiana, araba, chineza, japoneza, aceasta datorita numarului tot mai mare de turisti din aceste tari care ne viziteaza muzeul.

In acest context, este de subliniat initiativa conducerii muzeului de a renova standul propriu, ceea ce a permis accesul mai usor al publicului la publicatiile si articolele oferite spre comercializare, pe de o parte, si a dus si la cresterea numarului de vizitatori si deci de potentiali cumparatori, pe de alta parte.

Si tot in intampinarea cererilor celor chestionati de mine anterior, sunt mult cautate de vizitatori produsele de placintarie-patiserie traditionale, care s-ar putea vinde, impreuna cu altele precum turta dulce, braga, siropuri naturale de fructe cu apa minerala, mai tot timpul anului, la hanul existent in incinta muzeului sau in alta locatie desemnata. Iata alte modalitati de atragere a unui numar mai mare de turisti si de eficientizare a activitatii de marketing in Muzeul National al Satului „Dimitrie Gusti”.

S-au realizat si in anul 2008, ca si in anii anteriori, protocoale – parteneriat, prin colaborarea cu camine culturale, gradinite, scoli, facultati de profil, personalitati de prestigiu din cultura, aceasta insemnand ca muzeul nostru a abordat multidisciplinar fenomenul cultural, in asa fel incat muzeul a ajuns sa-si „vanda” oferta culturala in mod programat, dupa strategii de marketing.

Cultura are un rol important de jucat in asigurarea calitatii vietii, prin faptul ca este un factor al dezvoltarii umane, influenteaza factorul economic si pe cel social, formeaza constiinte si valori autentice. In aceasta idee, efortul muzeului in a informa publicul despre continutul si colectiile muzeului, despre manifestarile ce au loc la sediul sau, daca are un stand comercial, daca ofera facilitati pentru copii sau pentru persoane cu dizabilitati, si multe asemenea, nu va fi niciodata prea mare. Muzeul nostru, ca de altfel si altele care se doresc a fi viabile, trebuie sa raspunda publicului la intrebarile: ce, cum si cat ofera. Iar acest lucru se poate face numai printr-o politica de marketing coerenta.

No comments: