FERIK FERRA: Yjet e qiellit të Dakisë / Stelele cerului Daciei

Buzët
në majë të gishtave
kurmet ngjeshin njëri zjetrin
duke ia zënë frymën dashurisë.
Gudulis erosi mjollën dyshe
kopshtin vjollcë të qiellit përthyen,
që nata po pret ta fshehë
mbas horizonteve të perëndimit.
Lëshuar krahët zhurma
deri në thellësi të shekujve
trokamën e Jutbinës bjen,
cifluar në trokun
e Mijit e të Tridhet Agëve
shtirë si gumenë,
për të rrëmbyer Evreninë e bukur
miken e Halilit,
deri këtu në kufijtë e Tartarisë,
ku vajzat si drita
mbushin sheshet e trotuaret
me yjet e qiellit të Dakisë.


Stelele cerului Daciei

Buzele
la vârful degetelor
trupurile se înghesuie
sufocând iubirea.
Erosul măguleşte dansul dublu
îndoaie grădina viorea a cerului,
pe care noaptea aşteaptă s-o ascundă
după orizonturile apusului.
Cu aripile întinse
până în adâncul veacurilor
aduce a Jutbinei călărie,
sfârâmată în tropotul
lui Muji* şi al celor Treizeci de Aga
travestiţi în igumeni,
ca să răpeasă frumoasa Evrenie,
prietena lui Halil,
venit au până aci, în fruntarele Tartariei,
unde fetele ca lumina
umplu pieţele şi trotuarele
cu stelele cerului Daciei.

Bucureşti, 20 mai 2009

* Muji şi Halili - eroi ai eposului albanez