Poetă și prozatoare albaneză născută la 13 aprilie
1972 la Tirana, autoare a volumelor Vieții
mă-nchin, Alter-ego, Aripi de hârtie
(roman) și 66 kg singurătate.
Trăiește la Salonic.
Mă duc
să dorm
(Po shkoj të fle)
Mă duc să dorm
Puțină liniște, vă rog
Cum respiră noaptea s-aud
Și cum suflet-mi alunecă pe scări
iar trupu-mi se face țândări
spulberat în pat mi-l arunc
Apoi îl acopăr cu doi metri de
oftate
Sinea mea obosită
s-a dus și ziua asta și n-a
spus nimic
Fără o voce frumoasă
ca o glumă
Vă rog, puțină liniște
mă duc să dorm, fără dorință
căci mâine
iar mă voi bate cu zeii.
Țara
asta a murit de mult
(Ky vend ka vdekur prej kohësh)
Se scutură și se fâlfâie
cearșafurile lumii pe sârmă
le ia vântul, din cârlige le
smulge
și vine divinitatea cu o mână
le culege-n aer
și le-mprăștie-n colțuri unde
nu-i viață
și ridică steagul „aici primul
a ajuns Eu”
Le-au uitat femeile prin
balcoane
puținele fărâme umane rămase
le-au lăsat în mila soartei.
Da' cui i se rupe!
Dragostea e pentru copilandri
Țara asta de mult a murit.
Era
o vreme
(Ish një kohë)
Și era o vreme de nu știu cum
a fost
Eram eu sau sinele-mi inventat
O clipită, un freamăt de gene
apoi o furtună care veni și se
duse
Mi-a lăsat pe poală un album
cu fotografii alb-negru
Și femeie m-am trezit pe
neașteptate.