Showing posts with label Revista Haemus Nr. 62-65. Show all posts
Showing posts with label Revista Haemus Nr. 62-65. Show all posts

Iolanda Malamen (Rumani): Poezi/i

Poete dhe prozatore e shquar, piktore, përkthyese dhe gazetare e kulturës (l. 1948), autore e vëllimeve Gjendje hyjnore, Udhëtim në natyrë, Tokë nën dëborë, Një gur i bardhë mbi një gur të zi, Lulja që ec, Engjëlli i zbritur në rrugë, Ngadhnjimi i dantellës, Islanda e dytë (poezi); Unë, mjeshtëria e xhelatit dhe mbretëresha e pikëlluar, Shtëpia Verdi, Filipi dhe Margarita, Letër Lavuazierit, Alisa në Botën e Krimit, Antoni dhe Kavabata (prozë) etj. Ka botuar pesë vëllime bisedash me shkrimtarë rumunë e të huaj. Laureate e shumë çmimeve me rëndësi, mes të cilëve Medalja e Akademisë Femina për poezi (1999) dhe e Çmimit APLER për gazetari kulturore (2006). Ndërroi jetë në Bukuresht më 11 tetor 2022. 

 

Një kafshë e rraskapitur

(Un animal sleit de puteri)

 

Një kafshë e rraskapitur

kështu e shoh veten në shtatëdhjetëvjetorin

që duhet mbrojtur medoemos

nga ndërkryerja.

 

Kur shkrova këtë, tërhiqja pas vetes jetën

Dhe pata bërë prej saj një pamje të pavdekshme. Veshur me një pardesy ngjyrë algash, qepur sipas modës

studentore të atyre viteve

e shihja veten si shpëtimtar i shkathët i vdekjes

ndëshkuar të shkruajë vargje të ngathët.

 

Në Indi pat rënë shi gjatë një dite sa për një shekull dhe Ganxhi qe ngritur gjer në qiell.

Iulia Enkelana: Dacă există o voce (fragment)

Și singurătatea mea ca o rocă urâtă

Se va sparge într-o mie de diamante –

Dar eu nu mai știu cum să cer trăsnetul.

 

(…) Fericirea e solidă, ca o piatră prețioasă neprelucrată care te rănește cu colțurile ei ascuțite, dacă încerci s-o distrugi. Sângerezi îndelungat – fie că e vorba de fericirea ta, fie că e vorba de a altuia –, dar, din nefericire, nu e imposibil de distrus. O piatră superbă, care uneori, când își face apariția, te țintește direct în frunte și te lasă o vreme paralizat.

Îți zic asta pentru că mulți, din contră, susțin că fericirea trece cât ai clipi, ca și cum ar fi un praf care se împrăștie în aer și dispare. Ca și cum fericirea ar fi inofensivă.

                                       

Dragă Tu, nu mă semnez niciodată, pentru că tu n-ai nevoie de o dovadă a faptului că da, într-adevăr, eu îți scriu. (Și dacă ți-ar scrie altcineva, tot n-ai rămâne fără o lectură strălucită sau stângace înainte de somn.)

Îmi place lejeritatea ta. Și profunzimea de care dai dovadă. Totuși, uneori mi-e așa de greu să-mi imaginez răspunsurile tale.

Vreau să zic, să-ți înțeleg scrisul.

(Uneori mă gândesc că ai trecut de la un alt alfabet la cel latin și că, atunci când obosești, nu e ușor să descifrez ce-mi scrii. Limba în care ne scriem nu e limba ta nativă și, câteodată, tot când ești obosit, te exprimi ciudat; traduci mot à mot din limba în care te-ai născut și tot ce spui sună în același timp sincer și lipsit de naturalețe.)

Revista Haemus Nr. 62-65 / 2021-'22 - Përmbajtje / Cuprins / Content


Fjalori / Dicţionarul „H A E M U S”

Lasgush Poradeci: Erudiția...           

Panait Istrati: Kuptimi          

 

LOGOS

Petraq Kolevica: Muret prej betoni

 

PERLA

Octavian Goga: Nga largësia (Din larg)      

Migjeni: Zmeul (Gogoli)       

Ardiana Salihu: Destin (Fat)

 

PËRSIATJE / CUGETARE

Anton Çefa: Mikpritja – qenësia më domethënëse e natyrës humane të shqiptarit       

 

CLIO

Diane Ducret: Gratë e diktatorëve: Elena Çaushesku: luks, qetësi dhe Securitate         

 

PARNASSÓS

Constant Tonegaru: Kopshti publik (Grădina publică)     

I fundit nga 100 (Ultimul de la 100)           

Vendi i shkretë (Locul pustiu)         

 

Volker Zumbrink: 5 poezi (DE / SQ)           

 

ESSE

Augustin Cupșa: Cine poate să ridice Clopotul de sticlă? Sylvia Plath aka Ester Greenwood    7

 

SIGNUM

Iulia-Maria Kyçyku: Distanța de la om rău la artist bun   

 

LUPA E HULUMTUESIT / LUPA CERCETĂTORULUI

Pavlina Lozanova: Black Sea, supply and demand for foreign investment in the region

Черно море – източник и обект на чуждестранни инвестиции в региона 

 

Rovena Vata Mikeli: Simbolika e vdekjes në romanin “Vdekja më vjen prej syve të tillë”

 

THESARE / COMORI

“Iliada” e Homerit – një epope e epopeve  

KËNGA II       

 

MEDALION

Ernest Koliqi: Negustor de steaguri (Tregtar flamujsh)   

 

Horia Gârbea: filmi që kam parë edhe më parë (filmul pe care l-am mai văzut)

 

PROSA

Hiqmet Meçaj: Secretul zborului (Sekreti i fluturimit)     

 

Bashkim Shehu: Qielli i nëndheshëm, ose dyzimi në pasqyrën magjike 

 

LITERA

Vasko Popa: Gështenja        

Yll       

Strehimi i poetëve    

 

Artan Minarolli: Qeni           

 

UNI-VERSUM

Bajram Sefaj: Pande(h)mia / fragment      

 

ILLUSTRIBUS

Ardian-Christian Kuciuk: Metaphorum     

 

Master’s

Lorenc Vangjeli: Ëngjëjt e errësirës

 

Fëmini / Copilărie

Eveniment: Patru opere ale fondatorului literaturii albaneze pentru copii în limba română  

”Vitejiile lui Norocel Pistruiatul” (Heroizmat e Fatbardh Pikaloshit)     

”O călătorie primejdioasă” (Një udhëtim i rrezikshëm)   

”Președintele Planetei Roșii” (Presidenti i Planetit të Kuq)         

”Puștii din blocul meu” (Kalamajtë e pallatit tim) 

O personalitate în-veșnicită 

Date   

 

Poetree

Marin Sorescu: Mall për babanë (Dor de tată)      

 

Mark Simoni: 9 poezii (RO) 

Nurie Emrullai: 9 poezi/i (RO / SQ)           

Albana Toçka: 8 poezi          

 

LINGVA

Viktor Bakillari: Rreth fjalës “arixhi” në gjuhën shqipe    

 

MIJËVJETSHI I URTISË / MILENIUL ÎNŢELEPCIUNII

Teoklit Dionisiati: Shën Nektari i Eginës, çudibërësi (Sfantul Nectarie din Egina, făcătorul de minuni)           

 

IN/HUMANUS

Arian Leka: The Monopoly of Barbarism  

 

KRITIKË / CRITICĂ

Eli Kanina: Asgjë e bukur, e rrëfyer bukur...          

 

Dea Kolgega: „The Giver” by Lois Lowry   

 

@FIRMO

Ardiana Salihu: Woertigo [DE]       

Woertigo [SQ]           

 

IMAGO MUNDI

„Gjërat e frikshme për njeriun kanë qenë të vlefshme për shkrimtarin. …” / Bisedë me shkrimtarin Bashkim Shehu         

 

MITOPOESIS

Eqrem Basha: Nopți de zilieri (Netë argatësh)      

Aura Christi: Elegjia e Caqeve (Elegia limitelor)   

Andi Meçaj: 7 poezi  

 

TRADITA / TRADIŢII

Rovena Vata Mikeli: Naum Veqilharxhi – një rilindës promoter i gjuhës shqipe           

 

THEATRON

Iulia-Maria Kyçyku: Despre lipsa de egoism a teatrului   

 

IN MEMORIAM

Corneliu Vlad: Me Nikitën në Çmimin Herder       

Faik Ballanca: Mama vitregă (Njerka)        

Literatura ca o mină complicată: Despre scriitorul albanez Bilal Xhaferri (1935-1986)

 

N(T)EXT

Suzana Zisi: 12 poezii          

Josif Gegprifti: 9 poezi         

 

Mark Simoni: Legjenda e dasmorit të çuditshëm (Tregim)         

 

AB HONORES

Ion Ghika: Në kohën e Karaxhës (Pe vremea lui Caragea)

Naum Veqilharxhi, Elena Gjika e Nikolla Naço për çështjen kombëtare 

 

Le Triangle Magique – Acad. Raymond Daudel en dialogue avec Acad. Vasile Popa (2004)

Triunghiul Magic – Raymond Daudel în dialog cu Vasile Popa (2004)   

 

DIXIT

Mihai Eminescu: Në vuajtje përhumbur (Pierdut în suferință)   

 

Ion D. Sîrbu: Rrathë (Cercuri)         

 

ZONA

Dumitru Pricop: Hija e të parëve (Umbra strămoșilor)    

Beatriçe Balliçi: 8 poezi       

Kristos Rumeliotakis: 22 poezi / Përgatiti dhe shqipëroi Hiqmet Meçaj

 

Ardian-Christian Kyçyku: Dështimi si modus vivendi në Ballkan / Fragment    1

 

(AUTO)PORTRET

Iolanda Malamen: 10 poema           

 

SCOLA

Lorenc Ligori: Mbivlerësimi i fushatave zgjedhore          

 

LOTË DHE BUZËQESHJE / LACRIMI ȘI ZÂMBETE

Kopi Kyçyku: Vetëm pjesërisht (Tregim)  

 

HERMES

Ylber Bezo, Rezart Dibra: Corporate Governance, accounting standards in albanian companies

 

SCRIPTA MANENT

Agim Baçi: Mungesa e dashurisë, rruga e askundit!         

 

URA LIDHËSE / PUNŢI DE LEGĂTURĂ

Shkrimtari Arian Leka nderohet me çmimin e lartë letrar “Tudor Arghezi – Opera Omnia”    

Curriculum Vitae & some Literary Critics Notes   

 

Mircea Perpelea, Marcel N. Popescu: Personalități albaneze și aromâne în istoria și cultura României           

Personalitete shqiptare dhe arumune në historinë dhe kulturën e Rumanisë  

 

DUO

Gjuha shqipe në mërgatë     

 

BIBLIOTHAECA HAEMUS

Dacă există o voce    

 

PENA QË S’U THYEN / CONDEIE CARE NU S-AU FRÂNT

Pano Taçi: 10 poezii 

Jorgo Bllaci: 10 poezii          

 

DULCIS IN FUNDO

Nichita Stănescu: Hipnos (Hypnos)

Të rinjtë (Tinerii)     

Kali trojan (Calul Troian)    

Ky vend ëndrrash (Aceasta țara de vis)     

Poeti dhe ushtari (Poetul și soldatul)         

 

BASHKËSI / COMUNITATE

Mihai Vasile: Prin Albania, cu sufletul deschis      

Nëpër Shqipëri, me zemër të hapur

 

BIS REPETITIA PLACENT

Martin Camaj: În templul Aphroditei         

Ce n-a găsit Drane prin pământuri străine!

Zidirea           

 

Revista Haemus Info

 

705 p.



Ardian-Christian Kuciuk: Connecting of*

Fragment din "De virus illustribus"

M-am trezit nespus de jenat: Tocmai când întreaga omenire nu mai fusese vreodată așa de conectată și inter-conectată, eu mai fusesem o dată, cu mulți ani în urmă, când wireless-ul era fir. Am avut tendința să bănuiesc că poate nu (mai) făceam parte din omenire. Poate îmi greșisem masca sau chipul, ca să-mi pot păstra calitatea (sau cantitatea?) de membru al omenirii. Dar nu (mă) puteam minți: fusesem o dată incredibil de conectat, odată. Nu trecuseră decât patru decenii și ceva. Eram în clasa a șaptea, tot octombrie, dar nu sfâșietor de frumos, fiindcă încă nu-mi pierdusem credința că nu trăiesc inutil. Tata îmi spusese că televiziunea italiană va transmite „Nopțile Cabiriei”, o capodoperă a cinematografiei mondiale din toate timpurile. Nu era chiar pentru vârsta mea, dar nu se știa când avea să se mai ivească această șansă. Tata știa că dădeam sticlele goale de lapte în schimbul biletelor la film și că eram în stare să mă mut la cinematograf, dar nu știa cu exactitate cât de precoce eram. A zis: „Să dea Dumnezeu să meargă!” Între martie și sfârșit de octombrie, la Tirana puteau fi prinse peste douăzeci de canale italiene de televiziune. În fiecare seară, la ora 20.00, statul albanez permitea urmărirea știrilor de la RAI, care erau întrerupte doar când apăreau Papa de la Roma sau președintele SUA. Bruiajul îndreptat spre televiziunile iugoslave nu le atingea pe cele italienești. Era greu să alegi printre programe. Și te cuprindea o tristețe fără margini când vremea se strica pe neașteptate și „muștele” umpleau ecranul în care, până atunci, tremurând de frică, te hrăneai cu străinătate. Mai multă lume se ruga atunci să fie vreme bună, decât libertate.