Iolanda Malamen (Rumani): Poezi/i
Poete dhe prozatore e shquar, piktore,
përkthyese dhe gazetare e kulturës (l. 1948), autore e vëllimeve Gjendje hyjnore, Udhëtim në natyrë, Tokë nën dëborë, Një gur i bardhë
mbi një gur të zi, Lulja që ec, Engjëlli i zbritur në rrugë, Ngadhnjimi i
dantellës, Islanda e dytë (poezi); Unë,
mjeshtëria e xhelatit dhe mbretëresha e pikëlluar, Shtëpia Verdi, Filipi dhe
Margarita, Letër Lavuazierit, Alisa në Botën e Krimit, Antoni dhe Kavabata (prozë) etj. Ka botuar pesë vëllime bisedash me
shkrimtarë rumunë e të huaj. Laureate e shumë çmimeve me rëndësi, mes të cilëve
Medalja e Akademisë Femina për poezi (1999) dhe e Çmimit APLER për gazetari
kulturore (2006). Ndërroi jetë në Bukuresht më 11 tetor 2022.
Një kafshë e rraskapitur
(Un animal sleit de puteri)
Një kafshë e rraskapitur
kështu e shoh veten në shtatëdhjetëvjetorin
që duhet mbrojtur medoemos
nga ndërkryerja.
Kur shkrova këtë, tërhiqja pas vetes jetën
Dhe pata bërë
prej saj një pamje të pavdekshme. Veshur
me një pardesy ngjyrë algash, qepur sipas modës
studentore të atyre viteve
e shihja veten si shpëtimtar i shkathët i
vdekjes
ndëshkuar të
shkruajë vargje të ngathët.
Në Indi pat rënë shi gjatë një dite sa për një shekull dhe Ganxhi qe ngritur gjer në qiell.
Iulia Enkelana: Dacă există o voce (fragment)
Și singurătatea mea ca o rocă urâtă
Se va sparge într-o mie de diamante –
Dar eu nu mai știu cum să cer trăsnetul.
(…) Fericirea e solidă, ca o piatră
prețioasă neprelucrată care te rănește cu colțurile ei ascuțite, dacă încerci s-o distrugi. Sângerezi îndelungat – fie că e vorba de
fericirea ta, fie că e vorba de a altuia –, dar, din nefericire, nu
e imposibil de distrus. O piatră superbă, care uneori, când își face apariția,
te țintește direct în frunte și te lasă o vreme paralizat.
Îți zic asta pentru că mulți, din contră, susțin
că fericirea trece cât ai clipi, ca și cum ar fi un praf care se
împrăștie în aer și dispare. Ca și cum fericirea ar fi
inofensivă.
Dragă Tu, nu mă semnez niciodată, pentru că tu n-ai nevoie de o
dovadă a faptului că da, într-adevăr, eu îți scriu. (Și
dacă ți-ar scrie altcineva, tot n-ai rămâne fără o lectură strălucită
sau stângace înainte de somn.)
Îmi place lejeritatea ta. Și profunzimea de care dai dovadă.
Totuși, uneori mi-e așa de greu să-mi imaginez răspunsurile tale.
Vreau să zic, să-ți înțeleg scrisul.
(Uneori mă gândesc că ai trecut de la un alt alfabet la cel latin și că, atunci când obosești, nu e ușor să descifrez ce-mi scrii. Limba în care ne scriem nu e limba ta nativă și, câteodată, tot când ești obosit, te exprimi ciudat; traduci mot à mot din limba în care te-ai născut și tot ce spui sună în același timp sincer și lipsit de naturalețe.)
Revista Haemus Nr. 62-65 / 2021-'22 - Përmbajtje / Cuprins / Content
Fjalori / Dicţionarul „H A E M U S”
Lasgush
Poradeci: Erudiția...
Panait
Istrati: Kuptimi
LOGOS
Petraq
Kolevica: Muret prej betoni
PERLA
Octavian
Goga: Nga largësia (Din larg)
Migjeni:
Zmeul (Gogoli)
Ardiana
Salihu: Destin (Fat)
PËRSIATJE / CUGETARE
Anton Çefa:
Mikpritja – qenësia më domethënëse e natyrës humane të shqiptarit
CLIO
Diane
Ducret: Gratë e diktatorëve: Elena Çaushesku: luks, qetësi dhe Securitate
PARNASSÓS
Constant
Tonegaru: Kopshti publik (Grădina publică)
I fundit nga
100 (Ultimul de la 100)
Vendi i
shkretë (Locul pustiu)
Volker
Zumbrink: 5 poezi (DE / SQ)
ESSE
Augustin
Cupșa: Cine poate să ridice Clopotul de sticlă? Sylvia Plath aka Ester Greenwood 7
SIGNUM
Iulia-Maria
Kyçyku: Distanța de la om rău la artist bun
LUPA E HULUMTUESIT / LUPA CERCETĂTORULUI
Pavlina
Lozanova: Black Sea, supply and demand for foreign investment in the region
Черно море –
източник и обект на чуждестранни инвестиции в региона
Rovena Vata
Mikeli: Simbolika e vdekjes në romanin “Vdekja më vjen prej syve të tillë”
THESARE / COMORI
“Iliada” e
Homerit – një epope e epopeve
KËNGA II
MEDALION
Ernest
Koliqi: Negustor de steaguri (Tregtar flamujsh)
Horia Gârbea:
filmi që kam parë edhe më parë (filmul pe care l-am mai văzut)
PROSA
Hiqmet
Meçaj: Secretul zborului (Sekreti i fluturimit)
Bashkim
Shehu: Qielli i nëndheshëm, ose dyzimi në pasqyrën magjike
LITERA
Vasko Popa:
Gështenja
Yll
Strehimi i
poetëve
Artan
Minarolli: Qeni
UNI-VERSUM
Bajram
Sefaj: Pande(h)mia / fragment
ILLUSTRIBUS
Ardian-Christian
Kuciuk: Metaphorum
Master’s
Lorenc
Vangjeli: Ëngjëjt e errësirës
Fëmini / Copilărie
Eveniment:
Patru opere ale fondatorului literaturii albaneze pentru copii în limba română
”Vitejiile
lui Norocel Pistruiatul” (Heroizmat e Fatbardh Pikaloshit)
”O călătorie
primejdioasă” (Një udhëtim i rrezikshëm)
”Președintele
Planetei Roșii” (Presidenti i Planetit të Kuq)
”Puștii din
blocul meu” (Kalamajtë e pallatit tim)
O
personalitate în-veșnicită
Date
Poetree
Marin
Sorescu: Mall për babanë (Dor de tată)
Mark Simoni:
9 poezii (RO)
Nurie
Emrullai: 9 poezi/i (RO / SQ)
Albana
Toçka: 8 poezi
LINGVA
Viktor
Bakillari: Rreth fjalës “arixhi” në gjuhën shqipe
MIJËVJETSHI I URTISË / MILENIUL ÎNŢELEPCIUNII
Teoklit
Dionisiati: Shën Nektari i Eginës, çudibërësi (Sfantul Nectarie din Egina,
făcătorul de minuni)
IN/HUMANUS
Arian Leka:
The Monopoly of Barbarism
KRITIKË / CRITICĂ
Eli Kanina:
Asgjë e bukur, e rrëfyer bukur...
Dea Kolgega:
„The Giver” by Lois Lowry
@FIRMO
Ardiana
Salihu: Woertigo [DE]
Woertigo
[SQ]
IMAGO MUNDI
„Gjërat e
frikshme për njeriun kanë qenë të vlefshme për shkrimtarin. …” / Bisedë me
shkrimtarin Bashkim Shehu
MITOPOESIS
Eqrem Basha:
Nopți de zilieri (Netë argatësh)
Aura
Christi: Elegjia e Caqeve (Elegia limitelor)
Andi Meçaj:
7 poezi
TRADITA / TRADIŢII
Rovena Vata
Mikeli: Naum Veqilharxhi – një rilindës promoter i gjuhës shqipe
THEATRON
Iulia-Maria
Kyçyku: Despre lipsa de egoism a teatrului
IN MEMORIAM
Corneliu
Vlad: Me Nikitën në Çmimin Herder
Faik
Ballanca: Mama vitregă (Njerka)
Literatura
ca o mină complicată: Despre scriitorul albanez Bilal Xhaferri (1935-1986)
N(T)EXT
Suzana Zisi:
12 poezii
Josif
Gegprifti: 9 poezi
Mark Simoni:
Legjenda e dasmorit të çuditshëm (Tregim)
AB HONORES
Ion Ghika:
Në kohën e Karaxhës (Pe vremea lui Caragea)
Naum
Veqilharxhi, Elena Gjika e Nikolla Naço për çështjen kombëtare
Le Triangle
Magique – Acad. Raymond Daudel en dialogue avec Acad. Vasile Popa (2004)
Triunghiul
Magic – Raymond Daudel în dialog cu Vasile Popa (2004)
DIXIT
Mihai
Eminescu: Në vuajtje përhumbur (Pierdut în suferință)
Ion D.
Sîrbu: Rrathë (Cercuri)
ZONA
Dumitru
Pricop: Hija e të parëve (Umbra strămoșilor)
Beatriçe
Balliçi: 8 poezi
Kristos
Rumeliotakis: 22 poezi / Përgatiti dhe shqipëroi Hiqmet Meçaj
Ardian-Christian
Kyçyku: Dështimi si modus vivendi në Ballkan / Fragment 1
(AUTO)PORTRET
Iolanda
Malamen: 10 poema
SCOLA
Lorenc Ligori:
Mbivlerësimi i fushatave zgjedhore
LOTË DHE BUZËQESHJE / LACRIMI ȘI ZÂMBETE
Kopi Kyçyku:
Vetëm pjesërisht (Tregim)
HERMES
Ylber Bezo,
Rezart Dibra: Corporate Governance, accounting standards in albanian companies
SCRIPTA MANENT
Agim Baçi:
Mungesa e dashurisë, rruga e askundit!
URA LIDHËSE / PUNŢI DE LEGĂTURĂ
Shkrimtari
Arian Leka nderohet me çmimin e lartë letrar “Tudor Arghezi – Opera Omnia”
Curriculum
Vitae & some Literary Critics Notes
Mircea
Perpelea, Marcel N. Popescu: Personalități albaneze și aromâne în istoria și
cultura României
Personalitete
shqiptare dhe arumune në historinë dhe kulturën e Rumanisë
DUO
Gjuha shqipe
në mërgatë
BIBLIOTHAECA HAEMUS
Dacă există
o voce
PENA QË S’U THYEN / CONDEIE CARE NU S-AU FRÂNT
Pano Taçi:
10 poezii
Jorgo
Bllaci: 10 poezii
DULCIS IN FUNDO
Nichita
Stănescu: Hipnos (Hypnos)
Të rinjtë
(Tinerii)
Kali trojan
(Calul Troian)
Ky vend
ëndrrash (Aceasta țara de vis)
Poeti dhe
ushtari (Poetul și soldatul)
BASHKËSI / COMUNITATE
Mihai Vasile:
Prin Albania, cu sufletul deschis
Nëpër
Shqipëri, me zemër të hapur
BIS REPETITIA PLACENT
Martin
Camaj: În templul Aphroditei
Ce n-a găsit
Drane prin pământuri străine!
Zidirea
Revista
Haemus Info
705 p.
Ardian-Christian Kuciuk: Connecting of*
Fragment din "De virus illustribus"
M-am trezit nespus de jenat: Tocmai când întreaga omenire nu mai fusese vreodată așa de conectată și inter-conectată, eu mai fusesem o dată, cu mulți ani în urmă, când wireless-ul era fir. Am avut tendința să bănuiesc că poate nu (mai) făceam parte din omenire. Poate îmi greșisem masca sau chipul, ca să-mi pot păstra calitatea (sau cantitatea?) de membru al omenirii. Dar nu (mă) puteam minți: fusesem o dată incredibil de conectat, odată. Nu trecuseră decât patru decenii și ceva. Eram în clasa a șaptea, tot octombrie, dar nu sfâșietor de frumos, fiindcă încă nu-mi pierdusem credința că nu trăiesc inutil. Tata îmi spusese că televiziunea italiană va transmite „Nopțile Cabiriei”, o capodoperă a cinematografiei mondiale din toate timpurile. Nu era chiar pentru vârsta mea, dar nu se știa când avea să se mai ivească această șansă. Tata știa că dădeam sticlele goale de lapte în schimbul biletelor la film și că eram în stare să mă mut la cinematograf, dar nu știa cu exactitate cât de precoce eram. A zis: „Să dea Dumnezeu să meargă!” Între martie și sfârșit de octombrie, la Tirana puteau fi prinse peste douăzeci de canale italiene de televiziune. În fiecare seară, la ora 20.00, statul albanez permitea urmărirea știrilor de la RAI, care erau întrerupte doar când apăreau Papa de la Roma sau președintele SUA. Bruiajul îndreptat spre televiziunile iugoslave nu le atingea pe cele italienești. Era greu să alegi printre programe. Și te cuprindea o tristețe fără margini când vremea se strica pe neașteptate și „muștele” umpleau ecranul în care, până atunci, tremurând de frică, te hrăneai cu străinătate. Mai multă lume se ruga atunci să fie vreme bună, decât libertate.
